ACADEMIA ROMÂNĂ

Comitetul Român de Istorie și Filosofie a Științei și Tehnicii (CRIFST)

Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei (DLMFS)

SIMPOZIONUL

 TELEDETECȚIA: TEORIE, PRACTICĂ ȘI SEMNIFICAȚII

29 septembrie 2022, orele 15:00-18:00
(Sala de Consiliu a Academiei Române: Calea Victoriei 125)

Apelul la contribuții: http://noema.crifst.ro/index.php/ro/evenimente?id=140

PROGRAM

REZUMATE

50 de ani ai programului LANDSAT

Prezentarea subliniază continuitatea acestei misiuni, prezintă câteva aspecte din activitatea de cercetare premergătoare plasării pe orbită a primului satelit al misiunii, și subliniază contribuţia profesorului universitar Nicolaie Oprescu la dezvoltarea acestui program în calitate de NASA Principal Investigator, precum şi detalii privind utilizarea imaginilor satelitare achiziţionate.

= # =

Programul SPOT

Primul sistem european de teledetecție pentru observarea Pământului, cu orbită cvasipolară SPOT, realizat de Centrul Național de Studii Spațiale (CNES) din Franța, a devenit operațional în 1986. Noutățile tehnologice promovate în cadrul programului SPOT sunt astăzi utilizate pe scară largă în domeniul observării Terrei.

= # =

Misiuni satelitare cu sensor RADAR

Observarea Pământului prin intermediul sateliților a înregistrat schimbări majore în ultimii 20 de ani. Astfel, o dată cu creșterea numărului de sateliți lansați în fiecare an, domeniul Observarea Pământului a devenit un instrument important pentru diverse servicii de monitorizare și nu numai (ca de exemplu în agricultura, monitorizarea infrastructurii, a poluării, a zonelor maritime / umede, etc).

Prezentarea se concentrează asupra principalelor misiuni satelitare SAR (Synthetic Aperture Radar, radar cu apertură sintetică) și a aplicațiilor acestora.

= # =

Programul “COPERNICUS” al ESA – Agenția Spațială Europeană

Prezentarea cuprinde o descriere detaliată a evoluției Programului Copernicus, de la concept până la stadiul actual. De asemenea, sunt detaliate componentele principale ale Programului (componenta spațială, componenta in-situ și componenta servicii), precum și tipurile de înregistrări satelitare și seturi de date care pot fi accesate neîngrădit și gratuit de către utilizatori.

= # =

O semnificație filosofică a teledetecției

Dacă plecăm de la sensurile verbului latin (dētĕgo, -ĕgĕre, -exi, -ectum, a descoperi, a dezveli, a exhuma), în prim-planul gândirii apare jocul conceptelor prezență și realitate. Acest joc se joacă în cadrul raportului subiect – obiect. În cazul nostru, obiectul este material. Pentru a-l cunoaște, subiectul trebuie să îl perceapă prin organele de simț. Cel mai important simț este vederea, și aceasta dă seama de obiectele văzute. De abia după ce obiectul este văzut – perceput ca fenomen – este el cercetat mai departe, pentru a-i înțelege cauzele, structura internă și configurația relațiilor dintre el și mediu, inclusiv alte (tipuri de) obiecte.

Dar dacă obiectul nu este prezent în fața ochilor? Și în ce sens poate fi real un obiect care nu e prezent?

Obiectele îndepărtate de subiect, adică invizibile, sunt (tele)detectate. Adică sunt identificate ca fiind acolo. Dar identificarea nu este dezvelirea, exhumarea antică a unui obiect ascuns sub pământ. În sensul antic, descoperirea era sinonimă cu vederea obiectului în integralitatea sa ca fenomen. Detecția – de fapt, teledetecția – modernă evidențiază că există doi pași în realizarea obiectului ca prezent pentru subiect: primul este identificarea, descoperirea prezenței potrivit unor parametri, și abia al doilea, prin alte operații, este vizualizarea obiectului ca fenomen. În ultimă instanță, imaginarea obiectului, modelarea, introducerea sa în teorie, nu substituie realitatea obiectului ca fenomen.

Dar este identificarea obiectului îndepărtat o aducere a sa în prezența subiectului? Sau e vorba de o tele-prezență? O punctare a tele-prezenței încheie scurta etalare a jocului.