ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

Apel la contribuții

la

 

Sesiunea anuală de comunicări

5 noiembrie 2020, 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

Ca de obicei, sesiunea anuală nu are o temă anume. Cercetătorii pot prezenta orice subiect, inclusiv unul pe care de abia îl studiază. Spațiul acestei sesiuni este cu atât mai necesar cu cât el poate găzdui cercetări, continuări, discuții ale subiectelor deja prezentate în sesiuni și simpozioane anterioare.

 

De aceea, poate că semnul sub care se derulează sesiunea anuală este cel al continuării și, desigur, al dezvoltării discuțiilor și cercetărilor.

 

 

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 5 octombrie 2020 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), vor fi trimise până la 15 februarie 2021, la aceeași adresă. 

 

 

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII


Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

anunță

 

simpozionul

Epistemologia actuală în faţa schimbărilor din ştiinţă si tehnică

1 octombrie 2020, orele 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

Cunoașterea cauzelor – și consecințelor în diferite orizonturi de timp și de sistem – a rosturilor și a inserției lucrurilor asupra cărora se apleacă mintea umană în încrengăturile lumii: ar putea să fie definiția epistemologiei în termeni foarte apropiați de distincția antică între opinie și cunoașterea „științifică”, profund întemeiată. Dar astfel, epistemologia se referă nu la obiectul de cunoscut ci la modalitatea prin care apare acesta în procesul cunoașterii, adică la procesul de cunoaștere ca atare. Dar epistemologia nu este nici psihologie, nici logică, nici sociologie, ci este o analiză meta a acestora din perspectiva raportării procesului de cunoaștere la obiect, adică din perspectiva raportului adevăr-fals.

După cum se știe, filosofia a inaugurat cercetarea epistemologică demult, prin momentele – în gândirea europeană – Socrate și, mai ales, Kant. De la ultimul, cercetarea modernă a ajuns la sesizarea unor fine nuanțe legate de explicație și înțelegere, de tipul și funcția conceptelor, de practici de investigație (ca observații și experimentări de diferite tipuri), de scopuri și valori epistemice, de contexte de cercetare, de semnificațiile conceptelor și teoriilor, de modele științifice și dezvoltarea științei, de criteriile în funcție de care sunt acceptate rezultatele teoretice ale cunoașterii, așadar, de corespondență și de coerență (logică/inferențială), de raporturile dintre coerență și limbaj și, pe de altă parte, conexiunile din lume/conectivitatea lumii, de varietățile de adevăr și de fals, de justificare și chestionarea justificării, de  raporturile dintre  semnificații, cauzalitate și interpretare, dintre limbaj, niveluri de cunoaștere și conținuturi de cunoaștere: într-o multitudine de întrebări și provocări ale conceptelor de absolut și relativ.

De asemenea, cercetarea a trecut în și a jonglat cu domeniul cunoașterii din științe, toate nuanțele și problemele de mai sus fiind discutate și în general și aplicat la modul de cunoaștere din știință. Oricum, domeniul științei și al tehnicii jalonează cunoașterea epistemologică, dar ca orice jalon și cu atât mai mult cu cât este atât de complex, oferă un bogat teren de defrișat.

Cu atât mai mult, din nou, cu cât știința și tehnica se schimbă, iar schimbările din ultimii 50 sau 70 de ani pun probleme noi. Și cu atât mai mult cu cât aceste schimbări sunt galopante astăzi.

Simpozionul nostru caută să clarifice orice aspect al acestor probleme noi. Se mai poate vorbi de adevărul teoriilor științifice? Ce conținuturi de cunoaștere/concepte, teorii, semnificații au apărut în această perioadă? Dependența de contextele de cercetare duce la relativitatea adevărului epistemic? Cum se abordează relația dintre obiectul de cunoscut și conceptul său/teoriile despre obiect? Ce se poate spune despre raporturile dintre exactitate, certitudine, eroare și corectare în știința și în tehnica de astăzi? Putem rămâne la interpretarea heideggeriană a tehnicii? De unde plecăm, de la obiect sau de la adevărul (pus sau nu între ghilimele)/adevărurile despre el? Mai avem criterii de departajare?

 

Sunt doar câteva întrebări puse aici inclusiv dihotomic doar pentru a incita cercetarea. Titlurile urmate de un scurt rezumat ( cu diacritice) vor fi trimise la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la data de 5 septembrie 2020.

Lucrările finalizate (având un abstract/résumé, plus cuvinte cheie în limba în care este scris rezumatul, plus bibliografia finală în urma notelor de subsol) vor fi trimise la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la 1 februarie 2021, pentru a fi publicate în NOEMA.

 

 

 

 

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII


Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

în colaborare cu

Secția de Știința și Tehnologia Informației, a Academiei Române

 

anunță

 

simpozion omagial Mihai Drăgănescu


Pasul următor: Societatea Conștiinței (Drăgănescu&Kafatos) sau Societatea Post-Adevăr ?

20 martie 2020, orele 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

 

Apel la contribuții

 

Simpozionul omagial Mihai Drăgănescu pornește de la sintagma „societatea conștiinței”, analizată de gânditorul român în lucrarea cu același titlu. Conform acestei lucrări, „un univers poate fi considerat perfect dacă poate susţine o societate a conştiinţei”. Universul nostru nu este perfect. Societatea conștiinței este o etapă necesară, bazată pe societatea cunoașterii, dar nerealizabilă încă pe deplin, date fiind slăbiciunile omului biologic. În 1999 Menas Kafatos publica la Springer împreună cu Robert Nadeau The Conscious Universe. Parts and Wholes in Physical Reality. Putem relaționa cele două perspective?

Încă din 2016, noțiunea de „post-adevăr” a stârnit discuții academice serioase și îngrijorări deosebite pe fondul spectacolului mediatic cotidian, al unor fenomene de declin educațional ce par să ia amploare dincolo de granițe naționale și regionale. Dar este distincția fapt-falsitate o realitate amenințătoare în zona cunoașterii specializate? Putem susține o orientare a civilizației actuale înspre realizarea societății cunoașterii și a societății conștiinței într-un orizont temporal rezonabil, comprehensibil ori mai îndepărtat? Cum înscriem „societatea post-adevărului” (în măsura în care societatea umană de astăzi chiar se impune ca societate post-adevăr) într-o ierarhie a societăților cunoașterii care prefigurează societatea conștiinței? Putem vorbi despre o societate a post-adevărului sau doar despre post-adevăr ca amprentă a carnavalului mediatic? Se poate vorbi despre „o singură civilizație umană”?

 

Acestea sunt doar câteva sugestii de cercetare fără pretenția de a epuiza tema simpozionului. Titlurile urmate de un scurt rezumat (în limba română, cu diacritice) vor fi trimise la adresele Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la 29 februarie 2020.

Lucrările finalizate (având un abstract/résumé, plus cuvinte cheie în limba în care este scris rezumatul, plus bibliografia finală în urma notelor de subsol) vor fi trimise la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la 15 aprilie 2021, pentru a fi publicate în NOEMA.

 

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII


Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

anunță

simpozionul

 

Energia nucleară și societatea

 

din cadrul Conferinței Nuclear 2020, organizată de Institutul de Cercetări Nucleare (ICN) Pitesti, Mioveni,

cu prilejul împlinirii a jumătate de secol de istorie a proiectării în domeniul nuclear energetic românesc.

27-28 mai 2020, Mioveni

 

Simpozionul are ca obiect aspecte de filosofie a științei, cu particularizare la fizica și energetica nucleară în general.

În cadrul DLMFS au avut loc în ultimii cinci ani mai multe activități legate de aspectele epistemologice ale modelării în fizica și energetica nucleară, cu accent asupra specificului din țara noastră și a impactului posibil asupra variantelor de viitor:

  • prezentări în cadrul unor simpozioane, schimbările de paradigme, diversele etape ale fizicii și energeticii nucleare în general și ale celei din România în particular.
  • sesiunea de comunicări comune SNN - DLMFS, desfășurată în iunie 2019 la centrala nucleară de la Cernavodă și care a fost dedicată aniversarii unui veac si jumătate de fizică atomică și nucleară și a unei jumătăți de veac de energetică nucleară românească.
  • participare la conferințe internaționale reprezentând atât DLMFS, cât și SNN SA, legate de stadiul internațional al studiilor interdisciplinare privind interfețe între tehnologii de vârf (cum ar fi fizica cuantică și calculatoare cuantice) și tehnologiile viitorului din energetica nucleară.

Toate aceste activități s-au constituit într-un proiect interdisciplinar și, după cum a apărut mai sus, și inter-instituțional.

 

Continuarea acestor activități este prilejuită de simpozionul Energia nucleară și societatea. El își propune să dezbată aspecte legate de:

 

  • interfața dintre știință / tehnologii noi si public,
  • energia nucleară față de alte surse de energie,
  • inovații si tendințe noi in fizica și energetica nucleară,
  • relația dintre progresul tehnico-științific si specificul generațiilor de cercetători, proiectanți și personal de exploatare de instalații nucleare,
  • filosofia cunoașterii si studierea schimbărilor de modele în fizică și tehnică în general și în cea nucleară în special.

 

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 1 februarie 2020 la adresele Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. si Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), vor fi trimise până la 1 iulie 2020, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

 

**

ICN asigură autobuz între gara din Pitești și Mioveni, dus-întors, în ambele zile.

De asemenea, ICN asigură prânzul în ambele zile.

Orice alte facilități sau informații necesare vor fi anunțate din timp.

.

 

 

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII
Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

 

 Apel la contribuții

la

Sesiunea de primăvară cu tema

Potențialul științific individual, organizațional și societal

care va avea loc la data de

30 aprilie 2020, orele 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

 

Orice activitate, oricât de simplă, poate fi desfășurată și finalizată prin activarea unui complex de resurse adecvate. Multitudinea acestor resurse precum și costurile implicate pentru accesarea lor depind de complexitatea activității precum și de cunoașterea contextului în ansamblu. Inițial, totalitatea resurselor disponibile constituie potențialul care va permite finalizarea activităților/proiectelor avute în vedere. Calea de la identificarea potențialului până la finalizarea oricărei activități/a oricărui proiect depinde de gestionarea resurselor. Potențialul științific este o asemenea resursă și are anumite particularități atât la nivel de individ, de organizație, cât și sau mai ales la nivel societal. O cât mai bună cunoaștere a acestor particularități permite evitarea irosirii potențialului științific de a cărui valoare societatea nu este pe deplin conștientă.

Dacă încercăm să abordăm componentele și particularițățile potențialului științific din punctul de vedere al numărului celor direct implicați, atunci potențialul științific individual pare cel mai ușor de înțeles și de abordat. Pare! Cine-l identifică din timp? Cine-l confirmă? Profesorii? Notele elevilor? Olimpiadele școlare și diversele concursuri organizate pentru elevi? Părinții (în anumite cazuri)? Elevul sau studentul însuși? Cine-l susține și cu ce mijloace? De către cine și cum este pus în valoare?

Potențialul științific organizațional are multe necunoscute pentru marele public., organizațiile de toate felurile dezvoltă strategii sofisticate și costisitoare pentru a identifica potențialul științific individual al cât mai multor tineri cu aptitudini deosebite în domeniul de interes al fiecărei organizații. Corporațiile transnaționale și universitățile cu renume binemeritat au de jucat rolurile cele mai grele, mai decisive și mai eficiente pentru a agrega potențialul științific individual al celor selectați și a-l transforma în forțe motrice de progres științific, dar nu oricum, ci rentabil, profitabil. Ele știu să-i atragă, sunt pregătite să-i motiveze, să ofere celor selectați variante de promovare.

 

Potențialul științific societal poate fi privit ca un cumul al  celor două tipuri de potențial științific deja menționate. Ca arie de cuprindere, poate fi analizat de la nivelul unei țări până la nivelul societății umane în ansamblu, luat în considerare într-o perioadă de timp precizată. Proiectele de cercetare științifică de mare anvergură pot fi abordate numai după o bună cunoaștere a potențialului științific de care dispune societatea. Antrenarea potențialului științific societal în scopul soluționării unor probleme grave ale societății este deocamdată insuficientă, cu efecte grave, despre care nu știm cum anume și dacă vom reuși să le remediem. Exemplele cele mai cunoscute sunt cele legate de poluare, boli grave fizice și mentale din ce în ce mai răspândite, sărăcirea unui număr mare de indivizi, risipa și insuficienta reciclare a unor materiale prețioase etc.

Punându-ne întrebări, poate ne apropiem mai repede de răspunsuri, de soluții. S-ar putea ajunge chiar la excelență științifică în cât mai multe domenii dacă ar exista o preocupare mai mare pentru elaborarea unor strategii manageriale mai performante? Ar putea acestea să stimuleze conștientizarea și responsabilizarea socială, să trezească dorința și apoi voința membrilor societății de a-și descoperi și valorifica potențialul științific? Suntem suficient de preocupați de identificarea și valorizarea potențialului nostru științific? Sau ne mărginim doar la constatarea erorilor noastre și a consecințelor lor păguboase? Cum ne pregătim pentru a ne asigura un viitor vindecat de efectele propriilor greșeli? Sunt doar câteva întrebări la care Apelul îi invită să răspundă pe cei cărora le este adresat.

 

Titlurile prezentărilor și rezumatele (scrise cu Times New Roman 12 și cu diacritice) vor fi trimise până la data de 31 martie 2020 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..