• Contribuții,
• Contributie,

anunță

Simpozionul 

Conceptele de spatiu, timp si spatiu-timp la intersecția științelor și filosofiei

13 iulie 2023, orele 15-18

 (Academia Română: Casa Oamenilor de Știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

În științele naturii în general, și în matematică și fizică în special, s-a constatat o căutare continuă a unor modele de descriere a conceptelor de spațiu și timp, a corelațiilor dintre acestea. Aceste căutări  s-au intersectat mereu cu cele din filosofie.

Modelele și interpretările asupra conceptelor de spațiu, timp, spațiu-timp din fizica cuantică cu suportul lor matematic, cele din domeniile neuroștiințelor, precum și interpretările cosmologice generate de noile teorii și conexiunile acestora cu cele din filosofie  stau în mod deosebit în atenția simpozionului. Și, ca de obicei, interesul este pentru sesizarea schimbărilor din ultimul secol.

Vă invităm să transmiteți propuneri de lucrări (titluri însoțite de rezumate) în format Times New Roman scrise cu diacritice la dr. ing.Marius Arghirescu Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și dr. ing.Dan Serbanescu Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la  1 mai 2023.

De asemenea vă invităm să transmiteți revistei Noema lucrările scrise pe baza prezentărilor până la 1 septembrie 2023.

• Apel,
• Contribuții,
• Contributie,

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

anunță

simpozionul 

Dincolo de umanism, înspre ce? Unde ne aflăm și spre ce ne îndreptăm

23 februarie 2023, orele 15-18
(Academia Română: Casa oamenilor de știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

Simpozionul are ca obiect aspecte de filosofie, filosofia științei și tehnicii, care să discute continuitățile și discontinuitățile unei relații problematice umanism postumanism. În 1996, Burkhard Mojsisch publica The Epistemology of Humanism,  pornind însă de la teoriile epistemologice umaniste ale lui Ficino, Pomponazzi și Cusanus, urmașii intelectuali ai filosofiei grecești antice și medievale (în special a lui Platon, Theaetetus și a lui Aristotel, De anima).

Centrală este descrierea omului ca subiect cunoscător privilegiat, care se bucură și își cultivă o natură a minții (mens) și adecvând și inventând moduri de cunoaștere imanente în minte. Acest palier epistemologic ne interesează cu deosebire și astăzi. Omul este fascinat în continuare de gândirea cunoașterii și de cunoașterea gândirii, deși pare a nu mai aborda teme speculative de înaltă abstractizare precum subiectul gândirii care se gândește pe sine. Totuși, creativitatea umană în cunoaștere și în inventarea modurilor de a „avansa” ideatic, intelectual, teoretic, dar și tehnico-tehnologic în cunoaștere rămân pur și simplu o mare parte a vieții umane, conturând universul uman și cel puțin învecinându-se cu zona semnificației vieții umane, evidențiind întrucâtva originea renascentistă a umanismului. „A ști”, „a face” și „a putea” se împletesc în țesătura prezentului uman poate mai strâns decât altădată.

Simpozionul invită cu deosebire, dar nu exclusiv, la dezvoltarea unor probleme precum cele de mai jos:

• Cunoașterea însăși implică intuiție, creativitate, metodologie, tehnică și tehnici; însă este totodată și un proces. Cunoașterea științifică ne definește prezentul și viitorul, un orizont al cunoașterii cvasi-normativ și tehnologic, deși rămâne din punct de vedere conceptual și, întrucâtva, speculativ în zonele de „avans” științific, definindu-ne și ca specie auto-reflexivă. Conexiunile cu neuroștiințele, spre exemplu, identificarea recent a zonei din creier responsabilă pentru relațiile sociale și etice cu ceilalți, pentru recunoașterea celorlalți ca semeni și mutatis mutandis problema conștiinței și problema altor minți.

• Abordările conceptuale asociate umanismului și evoluțiilor/involuțiilor umanismului sunt binevenite. Bogăția, flexibilitatea și nuanțarea gândirii umane și dimensiunea paradoxală a acesteia conduc la mai multe definiții pentru umanism și pentru dezvotările moderne și contemporane care vorbesc despre trans- și post- umanism. Teoretizările privind transfigurările terminologice sunt interesante.

• Astăzi, analizele umanismului prin lentilele focalizante ale problematicii inteligenței artificiale, roboticii și bioeticii sunt de mare interes. În lumina lor, valorile din definițiile umanismelor apar mai pregnant.

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 24 ianuarie 2023 la adresele Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. si Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), pot fi trimise până la 1 iulie 2023, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

• Contribuții,
• Contributie,

Apel la contribuții

la

simpozionul

cu tema

Provocarea complexității în gândirea contemporană

27 aprilie 2023, orele 15-18

(Academia Română: Casa Oamenilor de Știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

În mod tradițional, filosofia a propus o abordare integralistă a existenței, teoretizările sale vizând identificarea acelei substanțe cu rol de substrat universal. Această perspectivă substanțialistă a fost depășită prin apariția științei moderne de tip galileo-newtonian care a dus la abordarea pozitivistă a fenomenelor naturii și la matematizarea teoriilor. Apariția științelor particulare a generat perspective disciplinare și particulariste asupra diversității fenomenelor.

Dar lumea fenomenală este mult mai complexă și nu poate fi explicată pe deplin prin fragmentarizare. Drept urmare, în secolul trecut, și nu doar odată cu elaborarea teoriei sistemelor, s-au creat premisele teoretice și metodologice ale unei abordări integrative și holiste a complexității fenomenale a lumii.

Diversele discipline științifice au intrat în etapa interdisciplinarității și și-au asumat noi programe de cercetare. Fizica, chimia, biologia, științele umaniste și economice, și-au regândit atât presupozițiile de profunzime cât și mizele teoretic explicative prin adoptare cadrului teoretic specific complexității. 

Simpozionul își propune să prezinte diverse opinii cu privire la noua paradigmă a complexității și să contribuie astfel la dezbaterea contemporană a acestei problematici. 

Vă invităm să transmiteți propuneri de lucrări (titluri însoțite de rezumate) în format Times New Roman scrise cu diacritice, către prof. univ. dr. Constantin Stoenescu  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și  prof. univ. dr. Marta Christina Suciu Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la  31 martie 2023.

De asemenea vă invităm să transmiteți revistei Noema lucrările scrise pe baza prezentărilor până la 1 septembrie 2023.

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

anunță

simpozionul

Energia nucleară și societatea

din cadrul Conferinței Nuclear 2020, organizată de Institutul de Cercetări Nucleare (ICN) Pitesti, Mioveni,

cu prilejul împlinirii a jumătate de secol de istorie a proiectării în domeniul nuclear energetic românesc.

27-28 mai 2020, Mioveni

reprogramat 18-20 mai 2022, Mioveni

Simpozionul are ca obiect aspecte de filosofie a științei, cu particularizare la fizica și energetica nucleară în general.

În cadrul DLMFS au avut loc în ultimii cinci ani mai multe activități legate de aspectele epistemologice ale modelării în fizica și energetica nucleară, cu accent asupra specificului din țara noastră și a impactului posibil asupra variantelor de viitor:

• prezentări în cadrul unor simpozioane, schimbările de paradigme, diversele etape ale fizicii și energeticii nucleare în general și ale celei din România în particular.
• sesiunea de comunicări comune SNN - DLMFS, desfășurată în iunie 2019 la centrala nucleară de la Cernavodă și care a fost dedicată aniversarii unui veac si jumătate de fizică atomică și nucleară și a unei jumătăți de veac de energetică nucleară românească.
• participare la conferințe internaționale reprezentând atât DLMFS, cât și SNN SA, legate de stadiul internațional al studiilor interdisciplinare privind interfețe între tehnologii de vârf (cum ar fi fizica cuantică și calculatoare cuantice) și tehnologiile viitorului din energetica nucleară.

Toate aceste activități s-au constituit într-un proiect interdisciplinar și, după cum a apărut mai sus, și inter-instituțional.

Continuarea acestor activități este prilejuită de simpozionul Energia nucleară și societatea. El își propune să dezbată aspecte legate de:

• interfața dintre știință / tehnologii noi si public,
• energia nucleară față de alte surse de energie,
• inovații si tendințe noi in fizica și energetica nucleară,
• relația dintre progresul tehnico-științific si specificul generațiilor de cercetători, proiectanți și personal de exploatare de instalații nucleare,
• filosofia cunoașterii si studierea schimbărilor de modele în fizică și tehnică în general și în cea nucleară în special.

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 1 februarie 2023 la adresele Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. si Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), pot fi trimise până la 1 iulie 2023, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

**

ICN asigură autobuz între gara din Pitești și Mioveni, dus-întors, în ambele zile.

De asemenea, ICN asigură prânzul în ambele zile.

Orice alte facilități sau informații necesare vor fi anunțate din timp.