Acasă

ACADEMIA ROMÂNĂ Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei

Apel la contribuții

la

simpozionul din 20 iunie 2024, COȘ, 15-18

cu tema

Teoria Întregului

De când omenirea și-a început drumul către cunoașterea de sine și a lumii înconjurătoare a căutat mereu să găsească perspective integraliste asupra existenței și a cunoașterii.

O asemenea perspectivă a fost specifică gândirii mitice. Aceasta era, într-un înveliș metaforic, simplă, categorică, apodictică și închisă. Depășind-o, filosofia antică a propus și ea o abordare integralistă a existenței, deschisă, în forma unor principii generatoare: fie ca substrat al combinărilor și complicărilor ulterioare fie care relații pentru aceleași combinări și complexificări. Simplitatea aparentă a perspectivei filosofice a sugerat mai degrabă o complexitate puțin inteligibilă.

Știința modernă a continuat efortul de căutare crescendo, înainte de toate abordând pozitivist  fenomenele naturii și matematizând teoriile: substratul universal de principii de abia urmând să se dezvăluie.  Metoda științifică modernă a priorității inducției și a verificării ipotezelor a propulsat revoluția din fizică bazată pe modelul Galileo-Newton. Logica științei pozitiviste a dus la constituirea și înflorirea științelor particulare care au desfășurat analitic o complexitate mai inteligibilă a disciplinelor, a domeniilor cercetate. Dar o consecință, epistemic și istoric determinată, a fost fragmentarea și separarea cercetării și domeniilor. De asemenea, pozitivismul științific al independenței obiectului cercetat față de observator a dus la abordarea lor separată și exterioară una alteia. Așadar, pentru a înțelege structurarea integrală a lumii, Totul, a fost necesar mai întâi să se cunoască elementele/părțile/aspectele sale.

A doua revoluție științifică, și nu doar în fizică – deși aceasta a fost baza asumată în demonstrațiile din celelalte științe, și deși aceasta a fost nu doar pregătită de descoperirile fizicii  din secolul al XIX-lea ci și de celelalte științe, cărora Darwin le este doar emblemă – a fost aceea einsteiniană, de la începutul secolului al XX-lea: dependența obiectului de observator și (deci) caracterul istoric și relațional al fenomenelor naturii au dus la puterea unui nou concept unificator al reprezentărilor din științe, relativul/relativismul științific (nu etic). (În filosofie, revoluția a fost anterioară, prin Kant și Marx). 

Cercetarea sistematică din științe – din nou, precedată de aceea din filosofie, Kant și Hegel – a dus, astfel, la transgresarea disciplinelor științifice și la apariția unor paradigme unificatoare: multi-, inter- și trans-disciplinaritatea  au fost contemporane cu apariția perspective ecologice, al interdependenței sistemelor și al construcției sistemice a lumii.  Construcția sistemică este deja integratoare: dar, științifică fiind, nu avansează vreo formulă  miracol – un simplu – care ar reprezenta descifrarea unei complexități greu de cuprins, ci este, dimpotrivă o trecere de la aceasta la o „complexitate mai inteligibilă” (Claude  Lévi-Strauss, La pensée sauvage, Paris: Librairie Plon, 1962, p. 328).

În ce ar consta, deci, o Teorie a Întregului (Theory of Everything - ToE) ce bântuie fizica ultimelor decenii? Este ea absolutul unificator, deci simplu? Cum poate fi ea construită din moment ce chiar modelele din fizică (de la cele cosmologice la cele ale infinitului mic) se rafinează, se schimbă, evidențiază contradicții și se contrazic?

Atât ToE în sine, cât și modul în care ne pregătim  să o căutam fac obiectul unor dezbateri pe care le propunem și prin acest simpozion. Care dorește să prezinte diverse opinii cu privire la noua paradigmă a complexității și a căutării ToE și să contribuie astfel la dezbaterea contemporană a acestei problematici.

Vă invităm să transmiteți propuneri de lucrări (titluri însoțite de rezumate) în format Times New Roman scrise cu diacritice, către prof. univ. dr. Constantin Stoenescu Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

și inginer fizician dr. Dan Șerbănescu, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 până la 7 iunie 2024.