• Apel,
• Contribuții,
• Contributie,
• 2024,
• Iunie,

ACADEMIA ROMÂNĂ Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei

Apel la contribuții

la

simpozionul din 20 iunie 2024, COȘ, 15-18

cu tema

Teoria Întregului

De când omenirea și-a început drumul către cunoașterea de sine și a lumii înconjurătoare a căutat mereu să găsească perspective integraliste asupra existenței și a cunoașterii.

O asemenea perspectivă a fost specifică gândirii mitice. Aceasta era, într-un înveliș metaforic, simplă, categorică, apodictică și închisă. Depășind-o, filosofia antică a propus și ea o abordare integralistă a existenței, deschisă, în forma unor principii generatoare: fie ca substrat al combinărilor și complicărilor ulterioare fie care relații pentru aceleași combinări și complexificări. Simplitatea aparentă a perspectivei filosofice a sugerat mai degrabă o complexitate puțin inteligibilă.

Știința modernă a continuat efortul de căutare crescendo, înainte de toate abordând pozitivist  fenomenele naturii și matematizând teoriile: substratul universal de principii de abia urmând să se dezvăluie.  Metoda științifică modernă a priorității inducției și a verificării ipotezelor a propulsat revoluția din fizică bazată pe modelul Galileo-Newton. Logica științei pozitiviste a dus la constituirea și înflorirea științelor particulare care au desfășurat analitic o complexitate mai inteligibilă a disciplinelor, a domeniilor cercetate. Dar o consecință, epistemic și istoric determinată, a fost fragmentarea și separarea cercetării și domeniilor. De asemenea, pozitivismul științific al independenței obiectului cercetat față de observator a dus la abordarea lor separată și exterioară una alteia. Așadar, pentru a înțelege structurarea integrală a lumii, Totul, a fost necesar mai întâi să se cunoască elementele/părțile/aspectele sale.

A doua revoluție științifică, și nu doar în fizică – deși aceasta a fost baza asumată în demonstrațiile din celelalte științe, și deși aceasta a fost nu doar pregătită de descoperirile fizicii  din secolul al XIX-lea ci și de celelalte științe, cărora Darwin le este doar emblemă – a fost aceea einsteiniană, de la începutul secolului al XX-lea: dependența obiectului de observator și (deci) caracterul istoric și relațional al fenomenelor naturii au dus la puterea unui nou concept unificator al reprezentărilor din științe, relativul/relativismul științific (nu etic). (În filosofie, revoluția a fost anterioară, prin Kant și Marx). 

Cercetarea sistematică din științe – din nou, precedată de aceea din filosofie, Kant și Hegel – a dus, astfel, la transgresarea disciplinelor științifice și la apariția unor paradigme unificatoare: multi-, inter- și trans-disciplinaritatea  au fost contemporane cu apariția perspective ecologice, al interdependenței sistemelor și al construcției sistemice a lumii.  Construcția sistemică este deja integratoare: dar, științifică fiind, nu avansează vreo formulă  miracol – un simplu – care ar reprezenta descifrarea unei complexități greu de cuprins, ci este, dimpotrivă o trecere de la aceasta la o „complexitate mai inteligibilă” (Claude  Lévi-Strauss, La pensée sauvage, Paris: Librairie Plon, 1962, p. 328).

În ce ar consta, deci, o Teorie a Întregului (Theory of Everything - ToE) ce bântuie fizica ultimelor decenii? Este ea absolutul unificator, deci simplu? Cum poate fi ea construită din moment ce chiar modelele din fizică (de la cele cosmologice la cele ale infinitului mic) se rafinează, se schimbă, evidențiază contradicții și se contrazic?

Atât ToE în sine, cât și modul în care ne pregătim  să o căutam fac obiectul unor dezbateri pe care le propunem și prin acest simpozion. Care dorește să prezinte diverse opinii cu privire la noua paradigmă a complexității și a căutării ToE și să contribuie astfel la dezbaterea contemporană a acestei problematici.

Vă invităm să transmiteți propuneri de lucrări (titluri însoțite de rezumate) în format Times New Roman scrise cu diacritice, către prof. univ. dr. Constantin Stoenescu Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

și inginer fizician dr. Dan Șerbănescu, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 până la 7 iunie 2024.

• Contribuții,
• Contributie,

Apel la contribuții la simpozionul

cu tema

Realitate și Natură: continuul și discontinuul

5 octombrie 2023, orele 15-18

(Academia Română: Casa Oamenilor de Știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

Tema continuității și discontinuității în înțelegerea naturii și a realității reprezintă un  spațiu teoretic de convergență a diverselor direcții de cercetare, deopotrivă din  perspectivă istorică și sistematică.

Problema relației dintre continuu și discontinuu apare încă în filosofia vechilor greci o dată cu teoriile lui Pitagora și ale Școlii eleate cu privire la problema divizibilității infinite a spațiului și timpului și este sintetizată de Aristotel în construcțiile sale ale ideii de infinit.

Matematica modernă, prin calculul infinitezimal și integral, dezvoltă o nouă perspectivă cantitativistă care va fi amplificată de cercetările secolului al XIX-lea ale lui Dedekind și Cantor și aprofundată în matematica recentă prin noile abordări ale discretului. 

Fizica modernă și fizica contemporană, de la Newton la Școala de la Copenhaga și la teoriile din cosmologie adaugă noi provocări conceptuale și ideatice cu privirea la înțelegerea naturii și a realității din perspectiva relațiilor de continuitate și discontinuitate atât ca explicare a fenomenelor cât și ca sesizare a nivelelor lor de profunzime. Și celelalte științe ale naturii, chimia și biologia, oferă suficiente motive pentru a recontextualiza aceste noțiuni și a reflecta asupra semnificațiilor lor în diversele lor utilizări, de la teoria catastrofelor și modelările ei matematice la versiunile recente ale evoluționismului sintetic.   

Nici științele sociale și umaniste nu au ignorat această problematică, concentrându-se cel puțin asupra relației dintre individ și societate și asupra raportului dintre continuitate și discontinuitate în procesul istoric.  Cu atât mai mult, aceste teme sunt prezente în reflecția filosofică, de la încercările epistemologice de a explica progresul cunoașterii și revoluțiile științifice la dezbaterile metateoretice asupra noțiunilor categoriale de natură și realitate, continuitate și discontinuitate.    

Vă invităm să transmiteți propuneri de lucrări (titluri însoțite de rezumate de circa 300 de cuvinte), în format Times New Roman, scrise cu diacritice, la prof. univ. dr. Cosntantin Stoenescu  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și  conf. univ. dr. Cătălin Ioniță Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.  până la  1 septembrie 2023.

De asemenea vă invităm să transmiteți revistei Noema lucrările scrise pe baza prezentărilor până la 1 februarie 2024.

• Apel,
• aprilie
• 2024,

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

anunță

Sesiunea de primăvară

Rolul organizațiilor profesionale în cunoașterea și gestiunea unor domenii de vârf- Studiu de caz GLERUNR, un Think Tank de analize de risc

25 aprilie 2024, 15-18

 Sala de Consiliu a Academiei Române, Calea Victoriei 125

În general dezvoltarea științei și tehnicii moderne urmează traiectorii care au asemănări dar și deosebiri în funcție de mediile în care evoluează, exemplul nostru fiind fizica și energetica nucleară românească. În domeniile științifice legate de fizica și energetica nucleară rolul instituțiilor naționale și internaționale este foarte important și bine definit. Aceste instituții au o ierarhie bine stabilită și interacționează continuu între ele. Caracterul general al instituțiilor, organizațiilor industriale și de cercetare-învățământ este însă, cel puțin în acest domeniu, caracterizat prin specializări stricte.

În ultimele decenii s-a accentuat nevoia unor abordări interdisciplinare în evaluarea unor situații complexe ce apar in funcționarea instalațiilor complexe, subiect care devine de maxima actualitate în contextul dezbaterilor referitoare la rolul factorului uman în analize și decizii în epoca ce vine.

În ceea ce privește factorul uman și instituțiile sale, se constată continuu faptul că expertizele umane individuale și în instituții au abordări limitate la anumite specializări, uneori chiar partizan, ceea ce a dus la identificarea necesității unor evaluări independente interdisciplinare.

Subiectul organizațiilor profesionale, ierarhia acestora și rolul lor în cunoașterea și gestiunea unor domenii de vârf este unul de actualitate în epoca globalizării informației. Simpozionul își propune să abordeze acest subiect cu aducerea în prim plan a unor exemple concrete.

Exemplul nostru poate începe prin dezbateri despre grupuri de lucru pentru analizele de risc într-un domeniu de vârf, cel nuclear. În acest domeniu a fost creat un grup (“think tank”), Grupul de Lucru pentru Evaluari de Risc in Urgente Nucleare si Radiologice (GLERUNR), care funcționează de aproape cinci ani. Grupul desfășoară o paletă largă de activități  și poate ilustra modul în care astfel de organizații pot contribui la procesul de cunoaștere în acest domeniu și la utilizarea rezultatelor evaluărilor sale în mod pragmatic.  Activitatea acestui grup poate constitui un punct de plecare pentru evaluări asupra aspectelor privind rolul organizațiilor profesionale în procesul de cunoaștere.

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 2 aprilie 2024 la adresele  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.,  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

• Contribuții,
• Contributie,

anunță

Simpozionul 

Conceptele de spatiu, timp si spatiu-timp la intersecția științelor și filosofiei

13 iulie 2023, orele 15-18

 (Academia Română: Casa Oamenilor de Știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

În științele naturii în general, și în matematică și fizică în special, s-a constatat o căutare continuă a unor modele de descriere a conceptelor de spațiu și timp, a corelațiilor dintre acestea. Aceste căutări  s-au intersectat mereu cu cele din filosofie.

Modelele și interpretările asupra conceptelor de spațiu, timp, spațiu-timp din fizica cuantică cu suportul lor matematic, cele din domeniile neuroștiințelor, precum și interpretările cosmologice generate de noile teorii și conexiunile acestora cu cele din filosofie  stau în mod deosebit în atenția simpozionului. Și, ca de obicei, interesul este pentru sesizarea schimbărilor din ultimul secol.

Vă invităm să transmiteți propuneri de lucrări (titluri însoțite de rezumate) în format Times New Roman scrise cu diacritice la dr. ing.Marius Arghirescu Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și dr. ing.Dan Serbanescu Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la  1 mai 2023.

De asemenea vă invităm să transmiteți revistei Noema lucrările scrise pe baza prezentărilor până la 1 septembrie 2023.