ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII


Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

anunță

simpozionul

 

Energia nucleară și societatea

din cadrul Conferinței Nuclear 2020, organizată de Institutul de Cercetări Nucleare (ICN) Pitesti, Mioveni,

cu prilejul împlinirii a jumătate de secol de istorie a proiectării în domeniul nuclear energetic românesc.

 

 

27-28 mai 2020, Mioveni

reprogramat 18-20 mai 2022, Mioveni

 

Simpozionul are ca obiect aspecte de filosofie a științei, cu particularizare la fizica și energetica nucleară în general.

În cadrul DLMFS au avut loc în ultimii cinci ani mai multe activități legate de aspectele epistemologice ale modelării în fizica și energetica nucleară, cu accent asupra specificului din țara noastră și a impactului posibil asupra variantelor de viitor:

  • prezentări în cadrul unor simpozioane, schimbările de paradigme, diversele etape ale fizicii și energeticii nucleare în general și ale celei din România în particular.
  • sesiunea de comunicări comune SNN - DLMFS, desfășurată în iunie 2019 la centrala nucleară de la Cernavodă și care a fost dedicată aniversarii unui veac si jumătate de fizică atomică și nucleară și a unei jumătăți de veac de energetică nucleară românească.
  • participare la conferințe internaționale reprezentând atât DLMFS, cât și SNN SA, legate de stadiul internațional al studiilor interdisciplinare privind interfețe între tehnologii de vârf (cum ar fi fizica cuantică și calculatoare cuantice) și tehnologiile viitorului din energetica nucleară.

Toate aceste activități s-au constituit într-un proiect interdisciplinar și, după cum a apărut mai sus, și inter-instituțional.

 

Continuarea acestor activități este prilejuită de simpozionul Energia nucleară și societatea. El își propune să dezbată aspecte legate de:

 

  • interfața dintre știință / tehnologii noi si public,
  • energia nucleară față de alte surse de energie,
  • inovații si tendințe noi in fizica și energetica nucleară,
  • relația dintre progresul tehnico-științific si specificul generațiilor de cercetători, proiectanți și personal de exploatare de instalații nucleare,
  • filosofia cunoașterii si studierea schimbărilor de modele în fizică și tehnică în general și în cea nucleară în special.

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 1 februarie 2023 la adresele Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. si Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), pot fi trimise până la 1 iulie 2023, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

 

**

ICN asigură autobuz între gara din Pitești și Mioveni, dus-întors, în ambele zile.

De asemenea, ICN asigură prânzul în ambele zile.

Orice alte facilități sau informații necesare vor fi anunțate din timp.

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII
Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei și Tehnicii

Apel la contribuții

la

Simpozionul

Despre riscuri în ştiinţă şi tehnică

19 mai şi 30 iunie 2022, 15-18

(Academia Română: Casa oamenilor de știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

 

Tema simpozionului este generoasă şi actuală. Nu pentru că cel puţin deja prima revoluţie industrială nu ar fi relevat conştientizarea, reverberată pozitiv sau negativ, a riscurilor generate de artefactele născocite de oameni: şi reamintirea momentelor istorice ale acestei conştientizări este binevenită şi de bun augur în simpozion. Ci pentru că formele actuale ale expansiunii tehnicii par a le antrena într-un mod şi într-o măsură mai mare decât în trecut.

Dar oare chiar aşa este? Oare ştiinţa şi tehnica de astăzi nu au ca preocupări principale tocmai prevenirea sau şi reducerea riscurilor?

După cum apare în titlu, simpozionul se ocupă numai de riscurile legate de activitatea umană tehnică (şi, deci, ştiinţifică). Ca urmare, un subiect interesant este tocmai tratarea riscurilor ca fenomene nenaturale şi evitabile.

Dar ce se înţelege prin risc şi oare toată lumea înţelege prin risc acelaşi lucru? Există oare artefacte de risc 0? Cum se iau deciziile de acceptare / neacceptare a riscurilor?

Dar oare ştiinţa şi tehnica acţionează mereu împreună la evaluarea şi controlul riscurilor? Care sunt elementele de sincronie şi cele de diacronie ale ştiinţei şi tehnologiei în controlul riscurilor?

Oricum, ceea ce trebuie spus deja este că evaluarea nivelului de risc al unui artefact se modifică de la o generaţie tehnologică la alta. Iar capacitatea de evaluare a riscurilor reflectă evoluţia civilizaţiei umane.

Funcţionare şi riscuri, tipuri de riscuri, ce înseamnă o pană, cauze tehnice exterioare dispozitivelor tehnice, criteriile de evaluare a riscurilor, ritmurile implementării strategiilor preventive, praguri de acceptare a riscurilor, scenarii de evaluare a tuturor acestora, luarea în seamă a ciclurilor lungi de viaţă ale unor artefacte, ce înseamnă riscuri asumate – sunt câteva probleme care ar trebui să sta în atenţia participanţilor.

Aceştia sunt savanţi şi ingineri, dar şi specialişti în ştiinţe umaniste. Iar egida filosofiei ştiinţei şi tehnicii arată că fără această filosofie este foarte greu să navigăm pe marea de incertitudini în gestionarea riscurilor tehnologice şi, implicit, ale civilizaţiei umane.

Titlurile urmate de scurte rezumate – scrise cu diacritice – vor fi trimise la dr. Dan Şerbănescu (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.) şi Ana Bazac (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.) până la data de 20 aprilie 2022.

Iar dacă prezentările vor fi completate/redactate şi ca articole la Noema, pînă la 31 mai 2022, va fi cu atât mai bine.

Texte scurte / rezumate de până la 3 pagini, scrise de colegi din țară care nu pot fi prezenți la sesiune, sunt binevenite. Ele vor apărea în Programul cu rezumate, ca texte trimise.

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII
Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei și Tehnicii

 

 Apel la contribuții

la

simpozionul cu tema

Teledetecţia: teorie, practică, semnificaţii

29 septembrie 2022, 15-18

(Academia Română: Casa oamenilor de știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

 

Simpozionul este ocazionat de împlinirea a 50 de ani de la lansarea primului satelit artificial pentru teledetecţie (ERTS 1 / Earth Resources Technology Satellite) şi îşi propune să aducă în atenţie un fenomen (şi proces, totodată) interesant: un mijloc de care sunt dependente alte mijloace tehnice şi, implicit, stăpânirea omului asupra acestora şi a lumii.

Detectus, participiu perfect al verbului detego, -egere, -exi, -ectum, a descoperi, a dezveli, a deshuma. A descoperi ceea ce este acoperit vederii, am putea spune. Detectarea nu este, fireşte, cunoaştere exactă în sensul ştiinţei pozitiviste de măsurare exactă a fenomenului sub diferite unghiuri ; dar este sesizarea lui: un moment ulterior supărării de a nu-l zări deoarece este voalat de îndepărtare, adică de existenţă în alt spaţiu decât cel familiar omului, apropriabil prin simpla desfăşurare a simţurilor.

Spaţiul interpus între limitele simţurilor umane şi lucruri a fost mereu o provocare, la început practică şi apoi, desigur, teoretică. Arcul cu săgeată şi lancea  au anulat spaţiul dintre vânător şi indiferent ce pradă a sa, ceea ce a dus şi la victoria omului înarmat dar şi la transformări ale vechiului echilibru instinctual al omului (Konrad Lorenz).

Spaţiul receptacul al lucrurilor (deci, în fond, absolut (Newton)) şi spaţiul relativ la distanţa dintre corpuri (Leibniz): filosofia modernă a tot investigat esenţa spaţiului, dar atunci ea era înaintea tehnicii şi ştiinţei; oamenii descopereau lucruri numai în mod nemijlocit, iar marile descoperiri geografice – prototip al cunoaşterii şi cuceririi lumii în mod direct prin simţuri – au fost continuate numai de scheme şi modele, chiar fiind înainte de toate, inerent mentale, ale lumii văzute direct.

Mai târziu, din nevoia de a vedea ceea ce e dincolo de percepţia directă, ştiinţa în genetică simbioză cu tehnica a/au ajuns la înţelegerea unor principii – sau legi – de micşorare a spaţiului, adică la transformarea sa în condiţie controlabilă prin simţuri.

Dar acum, puterea simţurilor a fost dată de tehnici, iar cursa pentru tehnici cât mai adecvate obiectivelor cunoaşterii ştiinţifice a generat o nouă lume, incredibilă oamenilor de demult şi fascinant de  bogată. Antica esenţă profundă a apărut cu ajutorul microscoapelor şi s-a relevat ca doar un nivel de realitate ce implică alte niveluri, şi mai profunde.

Tehnica este un sistem imbricat de tehnici. Ochelarii care au inclus ştiinţa lentilelor au fost continuaţi cu telescoape: deja instrumente de a vedea departe. Iar ştiinţa ce verifica şi experienţele directe şi teoriile ce le depăşeau a vrut să jongleze cu achiziţiile ei noi – radiaţii, electromagnetism, mecanică, electronică, iar mai târziu şi chimie şi biologie – şi a făcut asta cu tehnica ce implică mereu n tehnici (principii tehnice, obiective, dispozitive). Conceptul ce a sintetizat  nerăbdarea cercetării ştiinţifice în timpul imaginării modului prin care – deoarece asta este tehnica, asta este arta ei (în greaca veche, techne însemna artă) –  a fost cel de insuficient, şi cât de imperios este  să se depăşească mereu insuficientul tehnicii: şi, inerent, al ştiinţei.

În principiu, detectarea ca sesizare este pur şi simplu vedere, evident imprecisă.  Dar progresul cunoaşterii a dus la echivalarea vederii departe cu vederea precisă, ce măsoară, nu doar detectează sau zăreşte.

Problemele tehnice şi ştiinţifice ale transferului de sensibilitate în  „cutia neagră” a teledetecţiei, ale măsurării precise (cât de precise? şi câtă imprecizie este acceptabilă?), ale selectivităţii semnalelor şi ale evitării erorilor, sunt câteva aspecte ce sunt evidenţiate de simpozion. La fel, caracterul multi- şi inter- disciplinar al teledetecţiei. Iar pentru că teledetecţia este un domeniu în care ştiinţa şi tehnica se întrepătrund, relevarea paşilor concreţi sau a succeselor practice care au dus mereu la sporuri în cunoaşterea fenomenului, sunt la fel de bine-venite.

Titlurile însoţite de scurte rezumate – scrise cu diacritice – vor fi trimise la dr. Manuel Vais (Societatea Română de Fotogrametri şi Teledetecţie, DLMFS) – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. – şi Ana Bazac, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la 1 septembrie 2022.

Iar dacă prezentările vor fi completate/redactate şi ca articole la Noema, pînă la 1 septembrie 2022, va fi cu atât mai bine.

Texte scurte / rezumate de până la 3 pagini, scrise de colegi din țară care nu pot fi prezenți la sesiune, sunt binevenite. Ele vor apărea în Programul cu rezumate, ca texte trimise.

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

Apel la contribuții

la

Sesiunea anuală de comunicări

(6 octombrie 2022, 15-18, Academia Română: Casa oamenilor de știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

 

Ca de obicei, sesiunea anuală nu are o temă anume. Cercetătorii pot prezenta orice subiect, inclusiv unul pe care de abia îl studiază. Spațiul acestei sesiuni este cu atât mai necesar cu cât el poate găzdui cercetări, continuări, discuții ale subiectelor deja prezentate în sesiuni și simpozioane anterioare.

De aceea, poate că semnul sub care se derulează sesiunea anuală este cel al continuării și, desigur, al dezvoltării discuțiilor și cercetărilor.

Iar lentila pandemiei poate să le adauge semnificații/teme noi.

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 1 octombrie 2022 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), vor fi trimise până la 15 februarie 2023, la aceeași adresă.

Texte scurte / rezumate de până la 3 pagini, scrise de colegi din țară care nu pot fi prezenți la sesiune, sunt binevenite. Ele vor apărea în Programul cu rezumate, ca texte trimise.