• Contribuții,
• Contributie,

Apel la contribuții la simpozionul

cu tema

Realitate și Natură: continuul și discontinuul

5 octombrie 2023, orele 15-18

(Academia Română: Casa Oamenilor de Știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

Tema continuității și discontinuității în înțelegerea naturii și a realității reprezintă un  spațiu teoretic de convergență a diverselor direcții de cercetare, deopotrivă din  perspectivă istorică și sistematică.

Problema relației dintre continuu și discontinuu apare încă în filosofia vechilor greci o dată cu teoriile lui Pitagora și ale Școlii eleate cu privire la problema divizibilității infinite a spațiului și timpului și este sintetizată de Aristotel în construcțiile sale ale ideii de infinit.

Matematica modernă, prin calculul infinitezimal și integral, dezvoltă o nouă perspectivă cantitativistă care va fi amplificată de cercetările secolului al XIX-lea ale lui Dedekind și Cantor și aprofundată în matematica recentă prin noile abordări ale discretului. 

Fizica modernă și fizica contemporană, de la Newton la Școala de la Copenhaga și la teoriile din cosmologie adaugă noi provocări conceptuale și ideatice cu privirea la înțelegerea naturii și a realității din perspectiva relațiilor de continuitate și discontinuitate atât ca explicare a fenomenelor cât și ca sesizare a nivelelor lor de profunzime. Și celelalte științe ale naturii, chimia și biologia, oferă suficiente motive pentru a recontextualiza aceste noțiuni și a reflecta asupra semnificațiilor lor în diversele lor utilizări, de la teoria catastrofelor și modelările ei matematice la versiunile recente ale evoluționismului sintetic.   

Nici științele sociale și umaniste nu au ignorat această problematică, concentrându-se cel puțin asupra relației dintre individ și societate și asupra raportului dintre continuitate și discontinuitate în procesul istoric.  Cu atât mai mult, aceste teme sunt prezente în reflecția filosofică, de la încercările epistemologice de a explica progresul cunoașterii și revoluțiile științifice la dezbaterile metateoretice asupra noțiunilor categoriale de natură și realitate, continuitate și discontinuitate.    

Vă invităm să transmiteți propuneri de lucrări (titluri însoțite de rezumate de circa 300 de cuvinte), în format Times New Roman, scrise cu diacritice, la prof. univ. dr. Cosntantin Stoenescu  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și  conf. univ. dr. Cătălin Ioniță Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.  până la  1 septembrie 2023.

De asemenea vă invităm să transmiteți revistei Noema lucrările scrise pe baza prezentărilor până la 1 februarie 2024.

• Contribuții,
• Contributie,

Apel la contribuții

la

simpozionul

cu tema

Provocarea complexității în gândirea contemporană

27 aprilie 2023, orele 15-18

(Academia Română: Casa Oamenilor de Știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

În mod tradițional, filosofia a propus o abordare integralistă a existenței, teoretizările sale vizând identificarea acelei substanțe cu rol de substrat universal. Această perspectivă substanțialistă a fost depășită prin apariția științei moderne de tip galileo-newtonian care a dus la abordarea pozitivistă a fenomenelor naturii și la matematizarea teoriilor. Apariția științelor particulare a generat perspective disciplinare și particulariste asupra diversității fenomenelor.

Dar lumea fenomenală este mult mai complexă și nu poate fi explicată pe deplin prin fragmentarizare. Drept urmare, în secolul trecut, și nu doar odată cu elaborarea teoriei sistemelor, s-au creat premisele teoretice și metodologice ale unei abordări integrative și holiste a complexității fenomenale a lumii.

Diversele discipline științifice au intrat în etapa interdisciplinarității și și-au asumat noi programe de cercetare. Fizica, chimia, biologia, științele umaniste și economice, și-au regândit atât presupozițiile de profunzime cât și mizele teoretic explicative prin adoptare cadrului teoretic specific complexității. 

Simpozionul își propune să prezinte diverse opinii cu privire la noua paradigmă a complexității și să contribuie astfel la dezbaterea contemporană a acestei problematici. 

Vă invităm să transmiteți propuneri de lucrări (titluri însoțite de rezumate) în format Times New Roman scrise cu diacritice, către prof. univ. dr. Constantin Stoenescu  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și  prof. univ. dr. Marta Christina Suciu Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la  31 martie 2023.

De asemenea vă invităm să transmiteți revistei Noema lucrările scrise pe baza prezentărilor până la 1 septembrie 2023.

• Contribuții,
• Contributie,

anunță

Simpozionul 

Conceptele de spatiu, timp si spatiu-timp la intersecția științelor și filosofiei

13 iulie 2023, orele 15-18

 (Academia Română: Casa Oamenilor de Știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

În științele naturii în general, și în matematică și fizică în special, s-a constatat o căutare continuă a unor modele de descriere a conceptelor de spațiu și timp, a corelațiilor dintre acestea. Aceste căutări  s-au intersectat mereu cu cele din filosofie.

Modelele și interpretările asupra conceptelor de spațiu, timp, spațiu-timp din fizica cuantică cu suportul lor matematic, cele din domeniile neuroștiințelor, precum și interpretările cosmologice generate de noile teorii și conexiunile acestora cu cele din filosofie  stau în mod deosebit în atenția simpozionului. Și, ca de obicei, interesul este pentru sesizarea schimbărilor din ultimul secol.

Vă invităm să transmiteți propuneri de lucrări (titluri însoțite de rezumate) în format Times New Roman scrise cu diacritice la dr. ing.Marius Arghirescu Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și dr. ing.Dan Serbanescu Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la  1 mai 2023.

De asemenea vă invităm să transmiteți revistei Noema lucrările scrise pe baza prezentărilor până la 1 septembrie 2023.

• Apel,
• Contribuții,
• Contributie,

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

anunță

simpozionul 

Dincolo de umanism, înspre ce? Unde ne aflăm și spre ce ne îndreptăm

23 februarie 2023, orele 15-18
(Academia Română: Casa oamenilor de știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

Simpozionul are ca obiect aspecte de filosofie, filosofia științei și tehnicii, care să discute continuitățile și discontinuitățile unei relații problematice umanism postumanism. În 1996, Burkhard Mojsisch publica The Epistemology of Humanism,  pornind însă de la teoriile epistemologice umaniste ale lui Ficino, Pomponazzi și Cusanus, urmașii intelectuali ai filosofiei grecești antice și medievale (în special a lui Platon, Theaetetus și a lui Aristotel, De anima).

Centrală este descrierea omului ca subiect cunoscător privilegiat, care se bucură și își cultivă o natură a minții (mens) și adecvând și inventând moduri de cunoaștere imanente în minte. Acest palier epistemologic ne interesează cu deosebire și astăzi. Omul este fascinat în continuare de gândirea cunoașterii și de cunoașterea gândirii, deși pare a nu mai aborda teme speculative de înaltă abstractizare precum subiectul gândirii care se gândește pe sine. Totuși, creativitatea umană în cunoaștere și în inventarea modurilor de a „avansa” ideatic, intelectual, teoretic, dar și tehnico-tehnologic în cunoaștere rămân pur și simplu o mare parte a vieții umane, conturând universul uman și cel puțin învecinându-se cu zona semnificației vieții umane, evidențiind întrucâtva originea renascentistă a umanismului. „A ști”, „a face” și „a putea” se împletesc în țesătura prezentului uman poate mai strâns decât altădată.

Simpozionul invită cu deosebire, dar nu exclusiv, la dezvoltarea unor probleme precum cele de mai jos:

• Cunoașterea însăși implică intuiție, creativitate, metodologie, tehnică și tehnici; însă este totodată și un proces. Cunoașterea științifică ne definește prezentul și viitorul, un orizont al cunoașterii cvasi-normativ și tehnologic, deși rămâne din punct de vedere conceptual și, întrucâtva, speculativ în zonele de „avans” științific, definindu-ne și ca specie auto-reflexivă. Conexiunile cu neuroștiințele, spre exemplu, identificarea recent a zonei din creier responsabilă pentru relațiile sociale și etice cu ceilalți, pentru recunoașterea celorlalți ca semeni și mutatis mutandis problema conștiinței și problema altor minți.

• Abordările conceptuale asociate umanismului și evoluțiilor/involuțiilor umanismului sunt binevenite. Bogăția, flexibilitatea și nuanțarea gândirii umane și dimensiunea paradoxală a acesteia conduc la mai multe definiții pentru umanism și pentru dezvotările moderne și contemporane care vorbesc despre trans- și post- umanism. Teoretizările privind transfigurările terminologice sunt interesante.

• Astăzi, analizele umanismului prin lentilele focalizante ale problematicii inteligenței artificiale, roboticii și bioeticii sunt de mare interes. În lumina lor, valorile din definițiile umanismelor apar mai pregnant.

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 24 ianuarie 2023 la adresele Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. si Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), pot fi trimise până la 1 iulie 2023, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..