Română (RO)
English (UK)
 |
ACADEMIA ROMÂNĂ Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei |
SESIUNEA DE PRIMĂVARĂ
Rolul organizațiilor profesionale in cunoaștere si gestiunea unor domenii de vârf- Studiu de caz GLERUNR, un think tank de analize de risc
25 aprilie, 15-18
Sala de Consiliu a Academiei Române, Calea Victoriei 125
PROGRAM
Moderator
Constantin Stoenescu
Gheorghe M. Ștefan
Considerații introductive
Constantin Stoenescu
Democraţia deliberativă şi utilizarea energiei nucleare
Dan Șerbănescu
Aspecte generale ale riscului in centrale nucleare și principalele probleme actuale
Petre Cornel Min, Dan Șerbănescu
GLERUNR un think tank românesc și rolul organizațiilor profesionale in cunoașterea si gestiunea riscului nuclear
Rezumate
Democraţia deliberativă şi utilizarea energiei nucleare
Constantin Stoenescu
Democrația deliberativă, înțeleasă ca teorie și practică a acțiunii politice cu privire la exercitarea guvernanței, este invocată din ce în ce mai des în ultima vreme ca fiind un mod de angajare efectivă în procesul luării deciziilor a diferitelor părți ale societății, de la instituții guvernamentale la grupuri informale din societate. De asemenea, se subliniază că în cadrul democrației deliberative sunt luate în considerare diverse tendințe și procese de la nivelul sferei publice, de la acelea în care principalii vectori sunt organizațiile neguvernamentale la acelea inițiate de mass-media în diferitele ei formate.
Se consideră că principala virtute a democrației deliberative este aceea că asigură fluxuri de comunicare nebirocratizate, dar organizate, între diverse părți ale sferei publice care altfel nu s-ar intersecta. În acest sens, democrația deliberativă este văzută drept un cadru flexibil și favorabil pentru exprimarea unor interese diferite și divergente, lăsând fiecare parte să înțeleagă părerile celeilalte, să o înțeleagă, chiar dacă schemele conceptuale sunt diferite. Totuși, prin democrație deliberativă, societatea nu devine un forum anarhic în care fiecare își expune punctul de vedere, ci o rețea sau un sistem al deliberării în care opiniile diferite sunt interpretate și evaluate.
Scopul meu în această comunicare este să dezvolt aceste principii ale democrației deliberative și să le aplic la cazul utilizării energiei nucleare, în primul rând, la utilizarea ei ca cea mai bună soluție la nevoia globală de resurse energetice și la riscurile pe care le presupun schimbările climatice.
Aspecte generale ale riscului in centrale nucleare și principalele probleme actuale
Dan Șerbănescu
În general dezvoltarea științei și tehnicii moderne urmează traiectorii în concordanță atât cu evoluia civilizației la acel moment, cât și cu particularități semnificative fiecărei tehnologii. Însă cu cât gradul de complexitate al acestora crește, cu atât gestionarea impactului lor asupra societății este mai important de evaluat și controlat. Deși au un impact general deosebit de pozitiv asupra dezvoltării societății, fizica și energetica nucleară sunt un exemplu de înaltă complexitate pentru care evaluarea și gestionarea potențialului risc de impact negativ asupra mediului și al societății este foarte important.
Ca toate domeniile de înaltă tehnicitate, domeniul nuclear este reglementat și monitorizat continuu. Aceste acțiuni se desfășoară într-un cadru construit piramidal instituțional, atât la nivel internațional cât și național. Piramida instituțională a domeniului de reglementare, monitorizare și control al domeniului centralelor nuclearoelectrice este bine structurată și se prezintă în lucrare.
Această structurare cuprinde toate domeniile de impact: de la educația profesională, la cercetare, fabricație și exploatare, cu reguli și instituții din toate domeniile de activitate bine definite. Aceste instituții au o ierarhie bine stabilită și interacționează continuu între ele.
Caracterul general al instituțiilor, organizațiilor industriale și de cercetare-învățământ este caracterizat prin specializări stricte. În ultimele decenii s-a accentuat nevoia unor abordări interdisciplinare în evaluarea unor situații complexe ce apar in funcționarea instalațiilor complexe, subiect care devine de maxima actualitate în contextul dezbaterilor referitoare la rolul factorului uman în analize și decizii în epoca ce vine.
Obiectivul central al evaluărilor impactului centralelor nucleare și al întregului ciclu de combustibil este de a demonstra ca indicatorii negativi asupra mediului, oamenilor și societății în general sunt conform unor norme și valori strict definite și demonstrate. Acești indicatori sunt criteriile de risc nuclear. În lucrare se arată care sunt definițiile și accepțiunile pentru aceștia și modalitățile de demonstrare a acceptabilității lor.
În cadrul acestui proces de evaluare însă se constată continuu faptul că, în ceea ce privește factorul uman și instituțiile sale, expertizele umane individuale și în instituții au abordări limitate la anumite specializări, uneori chiar cu caracter partizan. Această situație a dus la identificarea necesității unor evaluări independente interdisciplinare, individuale sau colective. În cadrul simpozionului se va prezenta o entitate interdisciplinară care îndeplinește acest rol în sistemul nuclear național.
Grupul de Lucru pentru Evaluarea Riscurilor privind Urgențele Nucleare și Radiologice (GLERUNR) - un think tank românesc și rolul organizațiilor profesionale in cunoașterea si gestiunea riscului nuclear
Petre Cornel Min, Dan Șerbănescu
În procesul de reglementare și monitorizare a nivelului de risc nuclear evaluarea este deosebit de importantă, dar și supusă unor potențiale erori sistematice. Aceste erori sistematice pot fi compensate prin abordări interdisciplinare, care presupun organizări ce pot realiza acest lucru. La nivel național este xistă un mecanism, de tip think tank pentru evaluarea riscului nuclear denumit Grupul de Lucru pentru Evaluarea Riscurilor privind Urgențele Nucleare și Radiologice (GLERUNR), cu o misiune și obiective clar definite[1]. Pentru îndeplinirea scopului principal grupul își stabilește obiective care să revizuiască independent cadrul de reglementare, rezultatele monitorizărilor și acuratețea evaluărilor utilizând metodologii independente și abordări interdisciplinare, toate în scopul contribuirii la creșterea capacității de răspuns a sistemului național de management al situațiilor de urgență[2].
În cadrul grupului au fost analizate o serie de situații și lucrarea prezintă rezultatele obținute până în prezent și planurile de viitor[3].
[1] http://www.cncan.ro/grup-de-lucru/
[2] Ordonanța de Urgență nr. 21/15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă
HG nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc
Anexa nr 1 la Hotărârea nr. 3/19.12.2017
Anexa Ordin CNCAN nr. 66/19.03.2018 Regulamentul de organizare si functionare GLERUNR
[3] http://www.cncan.ro/assets/GrupEvalRiscuri/Lucrari/RIDM.pdf Risk Inform Decision-Making, Dan SERBANESCU and Ana Lisa VETERE ARRELLANO Ce să faceți în cazul unui accident nuclear Detectarea Ru-106 pe teritoriul României
