ACADEMIA ROMÂNĂ

Comitetul Român de Istoria şi

Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii

Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei

ICN Pitești

S.N. Nuclearelectrica S.A.

 

 

organizează

 

Simpozionul

Energia nucleară și societatea

in cadrul

Conferinței Institutului de Cercetări Nucleare (ICN)

Nuclear 2020  

 

 Pitesti, Mioveni

Apelul la contribuții 

PROGRAM

Mioveni, 27 – 28 mai 2020

27 mai       

10:30 - 10:45  Mesaje ale conducerii

                                                 
  • S.N. Nuclearelectrica (SNN)
  • CRIFST / DLMFS
  • ICN
    

 

10:45-12:00    Sesiunea 1

Moderator: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe M. ȘTEFAN, m.c. al Academiei Române

Prof. univ. dr. Ana Bazac,

DLMFS

 

 

De ce e nevoie de atâta energie și calculul integrativ al problemei energiei: filosofia cauzei finale

Dr. George Pascovici,

Horia Hulubei National Institute of Physics and Nuclear Engineering

(IFIN-HH)

 

 

Acceptarea socială a diferitelor surse de energie: regenerabil versus neregenerabil

     

 

 

12:15 pauză de prânz

 

14:00-16:00 Sesiunea 2

Moderatori: Dr. ing. Dan Șerbănescu și Dr. mat. Lucian Spiridon

Ș. l. ing. Eugen Vasile,

DLMFS

 

 

Cu privire la conceptul de “entanglement”

Dr. ing. Aurel Gherghina, drd. ing. Nicolae Nacioiu,

drd. mat. inf. Ștefan Emil Ionescu

 

 

Abordare Machine Learning în fizica nucleară

Dr. Marius Arghirescu,

DLMFS

 

 

Explicarea  numerelor  nucleare “magice” printr-un model de nucleu quasi-cristalin, de posibilă geneză la rece

     

 

 

28 mai

10:30-13:00    Moderatori: Dr. ing. Dan Șerbănescu și Dr. mat. Lucian Spiridon

Ing., dr. ec. Viorel Gaftea,

Secția de Știința și Tehnologia Informației a Academiei Române

 

 

Cât e vina omului în fenomenele globale?

Ing. Constantin Alin Tatu,

Dr. ing. Dan Șerbanescu,

SNN SA

 

 

Proiecte inovative și de dezvoltare in cadrul SNN SA

(Innovative and development projects in SNN SA)

Dr. Marius Arghirescu,

DLMFS

 

 

Ansamblu motor magnetic – generator magneto-electric tip “free energy”

Dr. ing. Dan Șerbănescu,

DLMFS

 

 

Reactoare naturale și reactoare create de om. Asemănări, diferențe, lecții

     

 


 

Rezumate

 

De ce e nevoie de atâta energie și calculul integrativ al problemei energiei: filosofia cauzei finale

(Why do we need so much energy and the integrative calculation of the energy problem: the philosophy of the final cause)

Ana Bazac

Ultima parte a titlului (‘filosofia cauzei finale’) se referă la conceptul creat de Aristotel, telos – care desemna ultima dintre cele 4 tipuri de cauze a căror numire, investigare și desfășurare ne permite înțelegerea lucrurilor. Telos însemna motivația profundă, de ultimă instanță a existenței lucrurilor: în fapt, era o punere sub semnul întrebării a acestei existențe. Pentru ce există?, care este rostul lucrurilor? – acestea au fost întrebările concretizate în conceptul cauzei finale, telos. (Deci dincolo de determinarea directă a lucrurilor/a lanțurilor cauză-efect).

Întrebarea nu reflectă o simplă speculație filosofică dincolo de chestiuni practice arzătoare și chiar deranjate de preocupări de analiză meta, din afara acestor chestiuni. Dimpotrivă, descoperirile științifice și tehnice actuale – de mijloace revoluționare de producere a bunurilor materiale, dar și de înțelegere a funcționării holiste a sistemului om-natură – repun într-un mod nou problema scopurilor în activitatea umană.

Ca urmare, se intuiește perspectiva comunicării: nu aceea a mijloacelor și problemelor legate de producerea energiei – mereu mai multă, cum și în condiții de siguranță și eficiență din ce în ce mai mari – ci aceea a rostului unei mereu mai multe energii. Desigur că întrebarea integrează energia în funcționarea lumii, pusă evident sub aceeași chestionare a telos-ului. Această perspectivă integratoare schimbă tipul dominant de calcul economic în general și al celui al energiei în special, dar această schimbare este consonantă cu tendința actuală de economie ecologică: mai clar, calculul nici unei activități economice – aici, calculul producerii energiei – nu trebuie să mai aibă în vedere doar costurile interne, directe și imediate, ci mereu și acelea externe, indirecte și pe termene diferite, inclusiv lungi. Iar astfel, calculul eficienței energiei (raportul dintre costul mărimilor de input și prețul energiei produse) este legat de și se integrează în calculul folosirii energiei, adică al integrării sale în obiectele și activitățile ce o folosesc. Discuția despre energie trimite, astfel, la o imagine globală sine qua non controlului uman al lumii.

Focalizarea asupra scopurilor – și, desigur, nu imediate, funcționale, ci largi, pe termen lung și privind și subiectul constructor și întregul său mediu, inclusiv natura – schimbă perspectiva dominantă de a face (punându-se întrebările ce? și cum?) din ce în ce mai mult. Vechiul model al lui Kardashev despre cantitatea de energie valorificată – adică inclusă/transformată în obiecte și servicii – drept criteriu al ierarhizării civilizațiilor raționale trebuie amendat cu acest nou criteriu al  evaluării folosirii generale a materiei și energiei: telos-ul, scopul final al obiectelor și serviciilor rezultate prin valorificarea energiei (și materiei).

 

***

 

Acceptarea socială a diferitelor surse de energie: regenerabil versus neregenerabil

(Social acceptance of different sources of energy, renewable versus nonrenewable)

  1. Pascovici

Social acceptance of different energy sources is a rather complex phenomenon, at the interplay of various aspects as socio-political, community and market acceptance. It has to deal with the acceptance of institutional settings of classical and renewable energy sources by key stakeholders as well as the acceptance of the larger public. The community acceptance refers to specific smaller or larger industrial plants and the reactions of the local stakeholders which are directly affected, both residents and local authorities. Market acceptance refers to the diffusion of energy resources technologies within the market participants, both consumer and companies. It is shown that the public acceptance varies from country to country and in different time periods, depending on the acceptance situation. It is assumed that the national context is a relevant factor of stability, although so far, only a few studies have addressed this issue in depth.

Why are some energy sources regarded as “clean” and others as “dirty”? - a brief analysis of the dirt of clean energy sources and the cleanliness of the dirty one. Do we accept comparative risk assessment and multi-criteria decision analysis? and if not, why not?

Social acceptance of different energy resources has been approached from various disciplinary angles and from experimental and theoretical backgrounds. As the research field matures, an increasing number of publications offer wider conceptual frameworks, consolidating different points of view. It is interesting to see how quickly the existing literature is reviewed, new comprehensive approaches are proposed, and some hypotheses of the research fields are often questioned. And as the research field matures, an increasing number of publications offer larger conceptual frameworks, consolidating some different points of view, reviewing existing literature, proposing new approaches and questioning other assumptions of research fields.

 

 

 

***

 

Cu privire la conceptul de “entanglement”

(On the concept of “entanglement”)

 

Eugen Vasile

 

 

În fizică, în special în domeniul opticii cuantice, o anumită formă de corelaţie a stărilor este numită “entanglement”. În scopul de a realiza experimente inteligibile este de importanţă practică a spune dacă o stare este “entanglată” sau nu.

Matematica conceptului “entanglement” este analizată în limbajul teoriei cuantice (vectori de stare, funcţie de undă, bit cuantic, operatori unitari de evoluţie, operatori liniari autoadjuncţi pentru mărimi fizice observabile etc). În dorinţa de a se efectua calcule numerice s-a ajuns la o extindere exagerată a formalismului matematic (în special a formalismului “bra-ket” al lui Dirac) din cauza căruia este estompat sensul fizic ce nu ar trebui scăpat din vedere nici un moment.   

Sensul unor termeni sau definiţii matematice continuă să rămână neclare ingineriei experimentale. Spre exemplu aserţiunea matematică cum că vectorul nul nu reprezintă nicio stare, deoarece are norma 0, diferită de 1, este în conflict cu axiomatica completă a structurii algebrice de spaţiu liniar (spaţiu Hilbert) deoarece superpoziția a două stări iniţial identice dar defazate ulterior experimental cu 180° dau starea nulă. De asemenea, în fizica cuantică, un „eveniment” este legat de ideea „colapsării” funcției de undă ca urmare a unei operațiuni de măsurare (observare sau interacțiune cu un aparat de măsură - în general un sistem observator extern, într-un montaj de laborator).

În lucrare se reformulează concepte fundamentale şi notaţii specifice, fără a face mereu apel la reprezentări numerice (cum sunt cele “bra-ket”). Câmpul numerelor complexe intervine o singură dată, la început, când se defineşte de o manieră pur filosofică (metaforică) structura algebrică de spaţiu liniar al stărilor, ca spaţiu Hilbert. Cum în calculator nu se pot introduce „vectori filosofici” sunt totuşi necesare şi reprezentările numerice; acestea sunt legate întotdeauna de o anume submulţime de vectori de „bază” în spaţiul liniar, în general subînţeleasă, dar care ar trebui explicitată de fiecare dată, ea fiind expresia directă a montajului de pe masa de laborator. Esenţial este izomorfismul canonic al unui spaţiu liniar (fizic) cu spaţiul liniar al vectorilor numerici ce reprezintă vectorii fizici într-o bază (şi ea fizică) dată. În acest sens este evidenţiată importanţa unei celebre teoreme a lui Frederic Riesz de reprezentare a funcţionalelor liniare şi continue.

Regula lui Max Born (premiul Nobel şi pentru ea) este evidenţiată de o manieră elementară cu sensul său fizic şi cu posibilitatea de a trata cu mijloacele fizicii cuantice orice fenomen unde apare o putere proporţională cu funcţia cos2 care fiind totdeauna pozitivă şi subunitară se pretează imediat la interpretare ca fiind o „probabilitate”.

Formalismul operatorului densitate este utilizat şi proprietăţi nu tocmai intuitive ale stărilor sunt descrise cu ajutorul operatorilor „proiectori”. Relaţia strânsă între conceptul “entanglement” şi algebra liniară, în special noţiunea de produs tensorial, este esenţială pentru analiza efectuată. Stări pure, stări mixte, stări entanglate sunt analizate în acest cadru.

Astfel, pentru un sistem global format din două sub sisteme, având ca spaţii liniare ale stărilor U de dimensiune m respectiv V de dimensiune n, spaţiul liniar al stărilor este produsul tensorial UÄV cu dimensiunea m´n (cardinalul produsului UÄV - cartezian). Coeficienţii reprezentărilor numerice pentru anumiţi vectori din UÄV pot proveni ca produse ale celor m coeficienţi de reprezentare ale unui vector din U cu fiecare coeficient de reprezentare a unui vector din V  dar aserţiunea reciprocă nu este valabilă; aceasta deoarece am avea de rezolvat un sistem de m´n ecuaţii cu m+n necunoscut care deci este supradeterminat. Diferenţa  m´n-(m+n) indică gradul de supradeterminare fiind legat de imposibilitarea factorizării, deci de entanglarea stării sistemului global. În cazul 2´2-(2+2)=0 pare că sistemul ar putea fi rezolvat dar se poate exemplifica pe sistemul format din doi biţi cuantici că factorizarea nu este întotdeauna posibilă.

În final se face o scurtă analiză lingvistică privind terminologia specifică conceptului.

 

Cuvinte cheie: fizică cuantică, bit cuantic, entanglement, spaţiu Hilbert, produs tensorial.

 

 

***

 

Abordare Machine Learning în fizica nucleară

 (Machine Learning approach in nuclear physics)

 

Aurel Gherghina, Nicolae Nacioiu, Ștefan Emil Ionescu

 

Machine Learning (ML) și Artificial Intelligence (AI) au găsit un loc în tehnologia noastră contemporană pentru a descoperi tipare, a clasifica și a prezice orice date mari.

Aceste clasificări și predicții găsesc aplicații de la social media, comportament online la activități bancare, circulație bursieră ș.a. Utilizarea recentă a ML în fizica energiei înalte pentru căutarea particulelor exotice și realizarea unor calcule mai rapide în calculele dinamicii moleculare a deschis punctele de vedere ale utilizării lor în științele fundamentale.

Datorită capacității de exploatare a tehnologiei nucleare în medicină, agricultură și energie curată, este necesar să existe o bază de date colectivă a diferitelor fenomene nucleare în scopuri de cercetare și diagnostic. Diferite organizații mențin baze de date ca standard și au o colecție de date observate și evaluate ale nucleelor de la sfârșitul anilor 1960.

Algoritmii de predicție ML nu oferă doar o curbă de regresie, dar sunt capabili să capteze modele mai complexe în date.Propunem explorarea unui astfel de algoritm pentru generarea modelului și predicție. Folosim datele nucleare disponibile și aplicăm algoritmul de predicție Gradient Boosted Trees. Acest algoritm este instruit pe eșantionarea aleatorie a 60% din date, cu o parte din acest 60% utilizat pentru validare. Această pregătire duce la un model de predicție, care este generat ca un arbore de regresie. GBT reduce funcția de pierdere și modifică modelul original prin corectarea erorilor iterative, până când eroarea se reduce la o constantă sau modelul începe să se potrivească. Restul celor 40% din date sunt utilizate pentru testarea modelului generat. Acest raport de 60%-40% este luat dupăoptimizare și se constată că funcționează bine cu observabilele considerate.

 

Explicarea  numerelor  nucleare magice” printr-un model de nucleu quasi-cristalin, de posibilă geneză la rece

  (Explanation of "magic" nuclear numbers by a quasi-crystalline nucleus model, of possible cold genesis)

 

Marius Arghirescu

Modelul nuclear cvasicristalin conform CGT.

În prezent, numerele nucleare „magice” : Z- de protoni și N- de neutroni, sunt explicate prin intermediul modelului nuclear ‘în pături‘, care este bazat pe similitudinea cu dispunerea electronilor atomici în pături energetice , dar într-un mod relativ mai complicat.

În conformitate o teorie de geneză „la rece” a materiei, (CGT) care reconsideră şi modelul solitonic tip “dinamidă” de neutron şi cu observaţiile privind stabilitatea nucleară care arată o stabilitate maximă pentru nucleele par-pare, modelul nuclear conform teoriei este de tip cvasicristalin, corespondent cu modelul tip uniparticulă - extrem (Schmidt), cu modelul de “moleculă nucleară”, cu modelul tip cluster de particule alfa şi cu modelul vibraţional de nucleu, tip rotator rigid.

Conform acestui model cvasicristalin, relativ simplu, nucleul constă din suprapuneri simetrice de forme pătratice cu număr întreg de particule alfa, nucleonul (nucleonii) nepereche fiind rotiţi în jurul acestui cvasicristal nuclear de vortexul cuantomic Γm al momentului magnetic nuclear, ceea ce explică - conform teoriei, potenţialul centrifugal nuclear.

Libertatea de rotaţie orbitală în jurul formei nucleare cvasicristaline, a nucleonului neîmperecheat, rezultă conform modelului ca urmare a unei libertăţi de vibrare lv –mari, a nucleonului neîmperecheat, care astfel este mai slab legat prin câmpul nuclear de restul nucleului.

Nucleele stabile, cu număr “magic” de protoni sau şi neutroni, (2; 8; 20; 28; (40); 50; 82; 126) se regăsesc conform modelului ca forme cvasicristaline simetrice rezultate din suprapuneri de forme pătratice cu număr întreg pe particole alfa cu 2n2 protoni (Z = Σ(2n2); n = 1,2, ...7), cu o  deformabilitate minimă, (fig.3): 2;  2x22 =8;  2x32 =18; 18+2 = 20; 2x42 =32; 2x52 =50, 50+32=82.

Nucleul 82Pb208     corespunde formei inițiale: 104N208(Z = 2(42 + 62)) în care s-au transformat 22 de protoni în neutroni cu emisie de radiaţie beta, rezultând Z = 82, conform modelului.

În mod similar, se poate forma un nucleu cu A = 4(52 + 72) = 296, cu Z = 114¸120, (apropiat de forma stabilă prezisă cu modelul nuclear în pături 114/298).

Nucleul dublu magic  40Zr96 rezultă ca fiind format din forme pătratice cvasi-cristaline de 24 particule alfa: A = 4x(42 + 2x22)  =  96  în care 8 protoni s-au transformat în neutroni  prin capturarea “la rece” a unor electroni sau prin dezintegrare b+  iar nucleul  Ca 48 rezultă format din 3 forme pătratice cu 22 = 4 particule alfa:  A = 4x(3x22) = 48 în care 4 protoni s-au transformat similar în neutroni.

Nucleul dublu magic Ca 48 rezultă format din 3 forme pătratice cu 22 = 4 particule alfa:  

 A = 4x(3x22) = 48 în care 4 protoni s-au transformat similar în neutroni, conform modelului.

-Nucleul cu A = 4x(2x42 + 2x22)  =  160 ;  (Dysprosiu: 160Dy)

-Nucleul Yt 172- izotop stabil, rezultă în forma: Yt =  4x(52 + 2x32);

-Nucleul = 4x(52+ 2 x32+ 2 x12) = 180:      180Hf  (Hafniu -izotop stabil);

-Nucleul cu A=4x(62+2x42)= 272:  Bh (Bohriu) (t=11s) (apropiat de Hassium 270, considerat dublu magic: Z=108; N=162).

 

***

 

Cât e vina omului în fenomenele globale?

(How much is man's fault in global phenomena?)

Viorel Gaftea

Este influența sau vina omului în schimbările globale, indiferent dacă vorbim de relief, climă sau viață? Iată trei teme majore la care se adaugă explorarea adâncurilor și a cosmosului. Este sau există o influență globală a omului? La o asemenea scară, problema se poate analiza pe segmente diferite fiindcă există cifre și date pro și contra.

Din istorie și până în actualitate omul și-a lăsat urmele impactului său ca ființă inteligentă pe Pamânt. Urmele lăsate în cosmos le considerăm singular. Totuși, în mii de ani nu avem mărturii certe ale unor civilizații anterioare pe Pământ sau în Cosmos. Mă aștept ca industria de fake news să înceapă să le producă. Aduc bani, audiență și, într-un anume sens, exercițiu intelectual.

În acest context să abordăm subiectul la modă: schimbările climatice, emisiile de CO2 și impactul omului în acest domeniu. Cât este mit, cât este realitate, cât este o situație de conjunctură? Ce ne arată cifrele și proporțiile cantitative ale impactului, care sunt sursele de emisie și sursele de date?


Proiecte inovative și de dezvoltare în cadrul SNN SA

(Innovative and development projects in SNN SA)

 

Constantin Alin Tatu, Dan Șerbănescu

În cadrul Societății Naționale Nuclearelectrica SA se definesc obiective care țin de aspectele de inovație si dezvoltare pe termen mediu și lung. În acest sens s-a creat structura organizatorică necesară și se dezvoltă programe care cuprind aspecte legate de:

  • Retehnologizarea reactorilor unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă
  • Continuarea proiectelor unităților 3 și 4 după proiecte cu modificări de ultimă generație pentru acest tip de reactoare
  • Inițierea unor acțiuni de informare asupra unor noi tipuri de reactori nucleari, prin contacte bilaterale, regionale și în cadrul unor organizații internaționale

 

Lucrarea prezintă informații asupra acestor activități.

 

 

***

 

 

Ansamblu motor magnetic - generator magneto-electric tip “free energy”

(Magnetic motor assembly - "free energy" type magnetic-electric generator)

 

Marius Arghirescu

Dispozitivele generatoare de energie electrică prin variaţie de câmp magnetic tip „free energy”, cu, sunt realizate din ce în ce mai mult la puteri de peste 1 KW, (generatorul magnetic Slobodian, motorul magnetic tip Perendev sau Muammer Yildiz, etc.)

Invenţia prezentată se referă la un ansamblu: motor magnetic + generator magneto-electric mixt cu coroane magnetice, cu COP ³1, cu generatorul format din minim un modul (M) cu un stator  magnetic dublu cu coroane magnetice, cu un prim stator magneto-electric (S1) având doi magneţi tip coroană magnetică mare (2) şi  coroană magnetică mică (3) dispusă concentric cu prima, cu polii pe feţele plane, şi un rând de 2n solenoizi (4) între ele şi un al doilea stator magnetic (S2), compus din o coroană magnetică medie (5) cu polii pe feţe şi dispus repulsiv faţă de statorul magneto-electric (S1), între cei doi statori (S1, S2)  fiind dispus un disc rotoric (8) fixat pe un ax (6), compus din n ecrane magnetice (9) dispuse echidistant şi periodic, de suprafaţă cvasi-egală cu cea a solenoizilor (4) , tip magnet subţire (j) cu polii pe feţe  dispus repulsiv faţă de coroana magnetică medie (5). Ecranele magnetice (9) au la marginile superioară şi inferioară câte un magnet lamelar (i, i’) polarizat invers faţă de magnetul subţire (j) şi de lăţime egală cu grosimea acestuia, faţa dinspre coroana magnetică medie (5) a ecranelor magnetice (9) fiind ecranată cu un ecran feromagnetic (t) , preferabil-din mu-metal, de grosime calculată pentru anularea repulsiei magnetice exercitată de coroana magnetică medie (5) fără introducere de forţe de frânare prin atracţie cu aceasta.

Motorul magnetic alcătuit dintr-un stator (A) cu un număr N de magneţi statorici (3, 3’), fixaţi într-un inel-suport (1) nemagnetic, preferabil din plastic, dispuşi cu lungimea în unghi d faţă de direcţia radială și aflați în interacție repulsivă față de niște magneţi rotorici (6) cilindrici sau paralelipipedici,  polarizați axial și fixaţi în unghi a =19-45°  faţă de direcţia radială într-un suport rotoric (5) nemagnetic  al unui rotor magnetic (B) fixat pe un ax (2) pe capătul căruia este fixată o elice (7), acționarea motorului magnetic fiind realizată printr-un sistem de scoatere/introducere prin culisare paralelă cu axul (2) a rotorului (B) din/în spațiul interior al statorului (A). Magneţii statorici (3, 3) ‚ sunt polarizaţi pe direcţia grosimii sau a lungimii şi sunt ecranaţi cu un ecran feromagnetic (4) pe faţa de întâlnire cu magneţii rotorici (6) care sunt în număr 3N sau 2N și sunt grupați în sub-seturi de trei magneţi rotorici (6a-6c)  dispuși pe trei rânduri circulare: (a-c), decalate unghiular,

În altă variantă, generatorul are  un rotor (R) cu 2n magneţi rotorici (3, 3’) paralelipipedici polarizaţi axial, tip bară, cu polii N-S pe capete,  fixaţi în unghi de 15-45° faţă de direcţia radială într-un inel feromagnetic (a) fixat pe un suport rotoric (2, 2’) prin mijlocul căruia trece un ax (1) perpendicular pe el şi dintr-un stator (S) cu un miez circular (4) având nişte inductori (H) formaţi din nişte părţi statorice feromagnetice tip sector de cerc (6) de care este fixată talpa (v) a unei părţi  în L  (5) dispusă cu partea dreaptă (w) a ei în unghi de 15-45° faţă de direcţia radială, la fel ca magneţii rotorici (3, 3’)  şi fixată de miezul circular (4), cu o bobină (8) dispusă pe partea dreaptă (w) a ei şi continuată prin înseriere cu o bobină (7) realizată pe partea de miez circular (4) corespondentă părţii tip sector de cerc (6), conectarea la un consumator (C) a setului de bobine (7+8) interconectate adecvat în serie sau în paralel, fiind realizată printr-un întrerupător (9) simplu sau automat, mecanic sau electronic- de încărcare a unor condensatori în a doua jumătate a perioadei şi descărcarea lor în prima jumătate a perioadei de lucru, când este alimentat electric consumatorul principal (C).

Invenția poate fi utilă pentru o sursă de energie alternativă în spații închise, locuri izolate sau, cu parametri minimali şi într-o variantă de realizare modulară, pentru dotarea laboratoarelor de fizică.


Reactoare naturale şi reactoare create de om. Asemănări, diferențe, lecții

(Natural reactors and man-made reactors. Similarities, differences, lessons)

Dan Șerbănescu

Activitățile omului în crearea de surse noi de energie în scopuri pașnice au, de circa 70 de ani, ca obiect energia nucleară de fisiune. Reactorii nucleari produși de om până în prezent sunt clasificați în generații, după criterii ce țin atât de performanțele economice, cât mai ales de cele de securitate nucleară.

Din ambele perspective, cu toate erorile și în ciuda unor accidente majore, omenirea și-a îmbunătățit tehnologia aceasta și produce artefacte de mare tehnicitate și cu grad crescut de siguranță.

Și totuși omul nu a fost primul care a construit astfel ce surse de energie pe planetă.

Acum două miliarde și jumătate de ani, cel puțin un reactor natural, de tip asemănător a funcționat timp de circa două sute de mii de ani.

Studierea acestui fenomen și compararea sa cu ceea ce cunoaștem din punctul de vedere al fizicii teoretice și aplicate, ca și al tehnologiilor de fabricație, referitor la proiectarea, construirea, exploatarea și dezafectarea unui astfel de reactor, au avut și au un impact semnificativ asupra omului constructor de centrale de fisiune nucleară.

Lucrarea prezintă aspectele legate de asemănările, și diferențele dintre reactorii naturali și cei artificiali, ca și asupra lecțiilor de învățat pentru om din studierea și compararea lor.

 

 

 vizualizarea este posibilă doar după instalarea ADOBE ACROBAT READER    

DATA PREZENTARE

AUTOR

TITLU

30 apr 2020

Mihaela Buia

Sesiunea de primăvară a DLMFS 30 aprilie 2020

30 apr 2020

Gh Stefan

Sesiunea de primăvară a DLMFS 30 aprilie 2020

30 apr 2020

Mihaela Calinescu

Sesiunea de primăvară a DLMFS 30 aprilie 2020

30 apr 2020

Ana Bazac

Sesiunea de primăvară a DLMFS 30 aprilie 2020

20 mar 2020

Gorun Manolescu Simpozion omagail Mihai Draganescu 
20 mar 2020 Arghirescu Spiridon Simpozion omagial Mihai Draganescu 
20 mar 2020 Gh Stefan Simpozion omagial Mihai Draganescu
20 mar 2020 H. A. Serban  Simpozion omagial Mihai Draganescu
20 mar 2020 Ana Bazac Simpozion omagial Mihai Draganescu
20 mar 2020 Radu Negoescu Simpozion omagial Mihai Draganescu

7 noi 2019

Ana Bazac

Teoria prabușirii

31 oct 2019

Olimpia Nicolaescu

Factori ce intervin in formarea unui medic in diferite etape ale evoluției sale

31 oct 2019

Henrieta Anisoara Serban

Epistemologia „politică” vs. epistemologia socială, orientată de interese

10 oct 2019

Henrieta Anisoara Serban

Valoarea epistemologică a experimentelor gândirii

26 sep 2019

Rolanda Predescu

Cercetarea între dorința de cunoaștere și utișitate: aspecte teoretice și procedurale

25 apr 2019

Gheorghe M. Stefan

Experiență – creație – cunoaștere

19 oct 2018

Ana Bazac

A vedea cocotati pe umeri de uriasi

12 apr2018

Gheorghe M. Stefan

Care este forta motrice in cunoastere sintaxa semnificatia sau sensul?

14-15 iul  2017

Ana Bazac

What is natural and what un-natural in cancer?

13 oct 2016

Gheorghe M. Stefan

Science & Barockgeist

23-28 mai 2016

Ana Bazac

Telos and Aristotle’s technological determinism

30 oct  2015

Ana Bazac

Între mehr Licht și întuneric: semnificații filosofice ale unor cercetări actuale speciale despre lumină

2 feb 2015

Florin Moldoveanu

Reconstruirea mecanicii cuantice din principii fizice

14 oct 2014

Ana Bazac

Ce comparam?

24 apr 2014

Ana Bazac

Ahile şi broasca ţestoasă? Întrecerea dintre teorie şi experienţă

13 mar 2014

Ana Bazac

Iubirea – ca factor explicativ al lumii

17 oct 2013

Ana Bazac

Ce punem in paranteza?

 

 

 

 

 

 

 

 

ACADEMIA ROMÂNĂ
NOEMA

Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii
Volumul XVII
(2018)

 

 

EPISTEMOLOGIE, FILOSOFIA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII, ABORDARE INTER ŞI TRANSDISCIPLINARĂ

 

 

TRATAREA INFORMAŢIEI ŞI PROBLEMA DISCONTINUITĂŢII [THE TREATMENT OF INFORMATION AND THE PROBLEM OF DISCONTINUITY]

 

Mihaela MALIŢA, Gheorghe M. ŞTEFAN – Data vs. Information

 

Marius SALA – L’influence grecque sur le roumain [The Influence of the Greek on the Romanian Language]

 

Ana BAZAC – From the Objective Information to the Information Created and Received by the Human Beings: And What Does Informatonosis Mean?

 

Henrieta Anişoara ŞERBAN – Societatea informaţională sau o bombă informaţională? [Information Society or Information Bomb?]

 

 

PUNCTÂND DIALECTICA ORIGINII ŞI CONTINUITĂŢII [POINTING THE DIALECTIC OF ORIGIN AND CONTINUITY]

 

Georges CHAPOUTHIER – La mosaïque des traits culturels [The Mosaic of Cultural Features]

 

Alina S. RUSU – Teorii explicative ale interacţiunilor pozitive om-animal: perspectivă multidisciplinară [Explanatory Theories of Human-Animal Positive Interactions: Multidisciplinary Perspective]

 

 

DESPRE SPORUL ÎN ŞTIINŢĂ [ON SCIENTIFIC INCREMENT]

 

Dan M. PSATTA – Adevărul în perspectiva neurofiziologiei [Truth in the View of Neurophysiology]

 

Gabriel NAGÂȚ– Progresul ştiinţei ca acumulare a cunoaşterii şi spor de înţelegere [ Progress of Science as Knowledge Accumulation and Increment of Understanding]

 

Henrieta Anişoara ŞERBAN – Sporul în cunoaşterea ştiinţifică – o cronică a eforturilor şi rezultatelor? [Increment in the Scientific Knowledge – A Chronicle of Efforts and Results?]

 

Ana BAZAC – System, Input, Output: A Critique of Science from the Standpoint of Waste

 

 

GORUN MANOLESCU LA 80 DE ANI [THE 80TH ANNIVERSARY OF GORUN MANOLESCU]


Dănuţ Puiu ŞERBAN –  Gorun Manolescu, date despre fapte [Data about Facts]

 

Gorun MANOLESCU – Despre tetra-lemă. Însemnări fragmentare şi fugare [ On Tetra-Lemma. Fragmentary and Fugitive Notes]

 

ISTORIA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII [HISTORY OF SCIENCE AND TECHNOLOGY]

 

Nicolae Florin ZĂGĂNESCU, Constantin Marcian GHEORGHE – 1886: Experimentarea şi brevetarea sistemelor de propulsie reactivă concepute şi realizate de Alexandru Ciurcu [Experimenting and Patenting of Reactive Propulsion Systems Designed and Built by Alexandru Ciurcu]

 

Dumitru MURARIU – La 150 de ani de la naşterea lui Emil Racoviţă [Emil Racovitza's 150th Birthday]

 

Nona MILLEA, Ion CONSTANTINESCU – Un secol de electronică în România. Repere [A Century of Electronics in Romania. Highlights]

 

Mir-Yusif MIR-BABAYEV – Brief History of the First Oil Drilling Wells in Baku Region

 

Virgil STANCIU, Viorel GHEORGHE – Industria românească de aviaţie la mijlocul anilor 1980 [The Romanian Aviation Industry in the Mid-1980s]

 

 

RECENZII

 

Ana BAZAC – What Kind of Epistemology of Health-Care? A Note About Émile Kenmogne’s Maladies paranormales et rationalités. Contributions à l’épistémologie de la santé, 2016

 

Dănuţ Puiu ŞERBAN – Nona Millea (Coordonator), Electronica românească. O istorie trăită,  Vol. 4, 2018 [Nona Millea (Ed.), The Romanian Electronics : A Lived History. Vol. 4]

 

Dănuţ Puiu ŞERBAN – Ingineri români. Dicţionar enciclopedic. Vol. 2, 2018 [Romanian Engineers. Encyclopaedic Dictionary. Vol. 2]

 

Dănuţ Puiu ŞERBAN – Valeriu Avram, Alexandru Armă, Aeronautica română în războiul de întregire naţională (1916-1919), 2018 [Romanian Aeronautics in the National Completeness War]

 

 

SEMNALE

 

Georges Chapouthier - The Mosaic Theory of Natural Complexity: A Scientific and Philosophical Approach, 2018

 

Dan Gabriel Sîmbotin - Cenzura imaginarului ştiinţific la începutul modernităţii, 2015 [Censorship of Scientific Imaginary at the Beginning of Modernity]

 

Gabriel Nagâț - Ştiinţele sociale şi angoasa legitimităţii, 2017 [Social Sciences and the Anguish of Legitimacy]

 

 

CARTE [BOOK]

 

Robert DJIDJIAN – The Secret of Geniality (II)

 

 

ACADEMIA ROMÂNĂ
NOEMA

Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii
Volumul XVIII
(2019)

 

 

EPISTEMOLOGIE, FILOSOFIA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII, ABORDARE INTER ŞI TRANSDISCIPLINARĂ
[EPISTEMOLOGY, PHILOSOPHY of SCIENCE and TECHNOLOGY]

 

 

SUB SEMNUL RAȚIONALISMULUI [UNDER THE SIGN OF RATIONALISM]

Academician Alexandru Boboc la aniversarea a 90 de ani [Academician Alexandru Boboc on the 90th anniversary] 

Acad. Alexandru BOBOC – Raționalitatea științifică și alte tipuri de raționalitate [Scientific rationality and other types of rationality]

Adrian MIHALCEA – O contribuție la teoria silogismului [A contribution to the theory of syllogism]

Dan M. PSATTA – Bazele neuro-fiziologice ale intuiției [Neuro-physiological bases of intuition]

 

 

PARADIGME NOI DESCHISE ÎN ȘTIINȚA SECOLULUI AL XX-LEA
[NEW PARADIGMS OPENED IN THE 20TH CENTURY]

Mihai BENIUC – Mediu, prejmă, vatră: principii de psihologie animală (1934/1937) [Environment, surroundings, home: animal psychology principles]

Eugen VASILE – Unele modele matematice de sisteme dinamice pentru evoluția populațiilor [Some mathematical models of dynamic systems for population evolution]

Ana BAZAC – The microenvironment and the human space

Khaliq YAHUDOV, Mir-Yusif MIR-BABAYEV, Ilham PIRMAMEDOV – Ecological issues of oil and gas production at the Caspian Sea

 

 

ABORDĂRI INTER ȘI TRANSDISCIPLINARE  
[INTER- AND TRANS-DISCIPLINARY APPROACHES]

Milan TASIĆ – From the category theory in mathematics to bio-cosmology

Maria-Elena OSICEANU – Psihologia între știință și tehnică / tehnici [Psychology between science and technology / techniques]

 

 

 

ISTORIA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII
[HISTORY OF SCIENCE AND TECHNOLOGY]

 

 DIALECTICA DISCONTINUITATE-CONTINUITATE…  
[CONTINUITY–DISCONTINUITY DIALECTICS…]

Profesor emerit inginer Iulian Popescu la aniversarea a 80 de ani [Professor emeritus engineer Iulian Popescu on his 80th anniversary]

Iulian POPESCU – Ingeniozitatea țăranilor români constructori ai unor instalații de presat produse agricole [Ingeniousness of the Romanian peasants builders of press installations for agricultural products]

Adriana VÂLCU – Reflectând asupra trecutului – privind spre viitor: de la ocaua lui Cuza la constanta lui Planck [Reflecting on the past – looking towards the future: from Cuza's measure to Planck's constant]

George M. CROITORU – 155 de ani de la înființarea „Școlii de Ponți și Șosele, Mine și Arhitectură” din București [155 years since the foundation of the „Bridges and Roads, Mines and Architecture School” in Bucharest]

Dumitru CURCĂ – Notă despre centenarul fondării catedrei Inspecția sanitară a cărnurilor și parazitologie, în cadrul Facultății de Medicină veterinară din București [Note on the centenary of the founding of the Sanitary inspection of meat and parasitology chair within the Faculty of Veterinary medicine in Bucharest]

George M. CROITORU – Două premiere la nivel european ale tehnicii românești în construcții din perioada antebelică: introducerea prefabricării la construcții din beton armat și execuția primului pod metalic cu o traiectorie în unghi plan orizontal [Two precedences of the Romanian technique in constructions in the pre-war period at European level: the introduction of prefabrication in reinforced concrete constructions and the execution of the first metal bridge with a horizontal plane trajectory]

Constantin OLIVOTTO – Permanențe și priorități în cercetarea aeronautică românească [Permanence and priorities in Romanian aeronautical research] 

 

 …AUTORI…  
[…AUTHORS…]

Teodora-Camelia CRISTOFOR, Octavian BALTAG – Dimitrie Văsescu – 110 ani de la moartea inventatorului ieșean [Dimitrie Văsescu – 110 years since the death of the inventor of Iasi]

Marius BÂZU, Florian UNGUR – Un pionier al electronicii românești: generalul Grigore Georgescu [A pioneer of Romanian electronics: General Grigore Georgescu]

 

 … „EXCENTRICITATEA” LOR …
[...THEIR “ECCENTRICITY”…]

 

Ștefania MĂRĂCINEANU – Ploi artificiale în anul de secetă 1942 (realizate sub control official) (1942) [Artificial rainfall in the drought year 1942 (made under official control)]

 

 …ȘI PUTEREA CELOR MAI MODERNE IDEI
[…AND THE POWER OF THE STATE-OF-THE-ART IDEAS]

Nona MILLEA, Ion CONSTANTINESCU – Un secol de electronică în România (II): Electronica profesională [A century of electronics in Romania (II): Professional electronics]

Acad. Dan DASCĂLU – Learning from the past: 50 years of research in microelectronics in Romania

 

 

VARIA

Dan DORIN, Marin VLADA – IPM– Iasi Polytechnic Magazine, Book and Software Reviews

 

 

SEMNAL
[SIGNAL]

Sorin BAICULESCU – Space of Experience (bilingual edition), Bucureşti, Editura Amurg sentimental, 2013 (Ana Bazac)

 

 

RECENZII 
[REVIEW]

Małgorzata CZARNOCKA – “How is Science Universal?”, Dialogue and Universalism, Journal of the International Society for Universal Dialogue, Vol. XXIX, No 2/2019, pp. 217-238 (Ana Bazac)

  

 

CARTE
[BOOK]

Robert DJIDJIAN – The Secret of Geniality (III)

 

 

 

ACADEMIA ROMÂNĂ

SESIUNEA DE TOAMNĂ/ANUALĂ 2016

a

Diviziei de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei,

CRIFST

 

 

PROGRAM

 

1.

Prof. univ. dr. ing., m. c. al Academiei Române

 Gheorghe M. Ștefan

 DLMFS     

                                        

_

Știința & Barockgeist

2.

Conf. univ. dr. mat.  Cătălin Ioniță

DLMFS 

 _

 Metoda matricei stilistice în filosofia ştiinţei: studiu de caz al întemeierii ştiinţei informaţiei

     

3.

Conf. univ. dr. Laura Pană 

DLMFS 

 

 _

Dimensiunea prospectivă a adevărului 

4.

Prof. univ. dr. ing. ȘtefanTrăușan-Matu

DLMFS

 

 _

 Muzicalitatea limbajului

 

5.

Lect. univ. dr.  Mihaela Buia

DLMFS

 _

 Provocări ale abordării „user-friendly”

 

6.

Dr. ing. Dan Șerbănescu

DLMFS 

 _

 Omenirea la răscruce privindu-se în oglinda  re)(ne) cunoașterii de sine – oare va evolua sau se va  autodistruge ? O perspectivă a aplicațiilor energetice ale fizicii moderne

 

7.

Prof. univ. dr.  Ana Bazac

 DLMFS

 _

Față de ce suntem prudenți, preventivi și precauți? Știința, tehnica și principiul precauției

 

 

***

 

REZUMATE

 

 

Gheorghe M. Ștefan –  Știința & Barockgeist

Există o relație semnificativă între știința și filosofia lui Descartes, Newton sau Leibnitz și arta lui Bernini, Vermeer sau Bach? Între moartea lui Bruno, datorată unei biserici dogmatice, și moartea lui Bach, datorată unui medic nepriceput, asistăm la procesul de desvrăjire a mentalității europene. În pofida unei aparente diversități, perioada barocului este caracterizată prin profunda unitate a procesului de tranziție de la magic la rațional. Bruno a visat fără sparanță fuziunea magicului cu religiosul, în timp ce Bach ”făcea matematică fără să o știe”. Astfel, barocul se desfășoară între o  imposibilitate culturală și o promisiune științifică. Barockgeist-ul artei declanșează în știință inefabilul spirit al plenitudinii, caracteristic pentru faza inițială, inocentă a abordarii raționale.

 

Cătălin Ioniță – Metoda matricei stilistice în filosofia ştiinţei: studiu de

                                                    caz al întemeierii ştiinţei informaţiei

 

Scopul comunicării: a arăta, prin analiza unui caz concret, cum cercetarea filosofică a unei ştiinţe poate beneficia de instrumentul (metoda) matricei stilistice pentru a degaja aspecte de esenţă ale ştiinţei cercetate.

    Noţiunile factor determinant de stil şi matrice stilistică au fost introduse de Lucian Blaga în (i) Trilogia Culturii (1937); precizate ulterior prin utilizarea lor în (ii) Ştiinţă şi creaţie (1942) şi în (iii) Fiinţa istorică (1959). În (i), Lucian Blaga reuşeşte o identificare constructiv-procesuală a formelor culturii. Ele se caracterizează structural prin matrice stilistice de fond. În (ii), analiza asupra conceptelor ştiinţei sub coagularea lor în concepţii şi teorii ştiinţifice împreună cu formele lor şi raportarea acestora la (teoria) cunoaşterii, permite lui Lucian Blaga a arăta că matricele stilistice au un rol instrumental în filosofia ştiinţei, în ciuda aparentei contradicţii faţă de natura obiectivă a adevărului ştiinţific. Prin obiectivitatea şi universalitatea sa, adevărul (faptul) ştiinţific nu poate sta sub o matrice stilistică. Însă accesul la acel adevăr este mediat, prin cercetător şi/sau şcoală, de anumite matrice stilistice. În (iii), Lucian Blaga arată cum natura istorică a unor fapte consemnate (istoricitatea lor) este identificată de un ansamblu de factori determinanţi de stil. Analizele efectuate de Lucian Blaga includ atât teorii ştiinţifice (teoria relativităţii, biologie-ereditate-Darwinism, mecanica şi fizica newtoniană, fizica cuantică în începuturile sale) cât şi unii autori creatori de ştiinţă revendicaţi de istorie și istoria şi filosofia ştiinţei.

             Demersul lui Lucian Blaga poate fi adaptat ca instrument cu valoare metodologică în cercetările subsumate filosofiei ştiinţei (fie în general, fie dedicate unei ştiinţe particulare).

            Vom studia întâi, direct, independent de metoda matricei stilistice, cazul întemeierii ştiinţei infomaţiei (lucrările lui C. E. Shannon -1948, Norbert Wiener -1948, A. Nyquist -1924, Hartley -1928, R.A. Fisher -1921) şi, apoi, perioada următoare 1950-1960 (Kolmogorov, Hincin, Renyi) în care ştiinţa informaţiei se axiomatizează. Descoperim, surprinzător, pe de o parte, cum termenul de informaţie din vorbirea curentă (desemnând o noutate adusă de o întâmplare, noutate comunicată) se precizează cu referinţă la două domenii conexe ale realităţii: capacitatea de codificare şi calitatea transmisiei semnalelor electromagnetice prin sisteme de comunicaţii (capacitatea informaţională a canalului: Nyquist, Hartley, Shannon) şi informaţia relevantă conţinută în datele observate repetitiv supunându-se unei legi statistice (necunoscute, dar prezente) ale cărei caracteristici cercetarea urmăreşte a le preciza prin estimări numerice din datele observate (estimarea parametrilor: R.A. Fisher).

Pe de altă parte, în ambele situaţii, descoperim un fapt (A): conceptul de informaţie precizat este desubiectivizat total (de-psihologizat), desubstanţializat, desemnând o mărime –  nu oarecare –  asociată unui proces. Această caracteristică nu mai poate fi redescoperită pornind de la axiomatizarea degajată ulterior. Un acelaşi tip de omisiune este prezent, spre exemplu, în Elementele lui Euclid (axiomatizarea sa a geometriei elimină atât mişcarea cât şi operaţia de diviziune la infinit), dar această omisiune este suplinită de Euclid în cartea (despre) Date (mult mai puţin citită, sau mai puțin accesibilă, decât Elementele). Şi exemplul Elementelor lui Euclid nu este singular. Una din consecinţele faptului (A): informaţia (fiind totdeauna asociată unui proces) are caracter fenomenologic (în sensul lui Mihai Drăgănescu), iar ştiinţa informaţiei, aşa cum s-a întemeiat, este o ştiinţă structural-fenomenologică (în sensul lui Mihai Drăgănescu), deşi practica curentă reţine doar aspectul structural al acestei ştiinţe. Reţinem încă un fapt: cercetarea de mai sus aparţine doar filosofiei ştiinţei şi doar prin filosofia ştiinţei este posibilă.

             Prezintă cazul întemeierii ştiinţei informaţiei aspecte stilistice proprii? Vom proba că răspunsul este afirmativ. Vom degaja schema unei matrice stilistice proprii cazului studiat. Implicit, astfel, prinde contur utilizarea metodei matricei stilistice în filosofia ştiinţei –  altfel decât pornind de la sistemul blagian, fără a-l contrazice, însă recunoscându-l prin parţială regăsire a prezenţei sale în fapte (din punctul de vedere al conceptului de matrice stilistică şi al dublei poziţii ontologice a omului). Metoda matricei stilistice, cum arată cazul studiat, cere analiza detaliată a faptelor: matricea stilistică fiind găsită în final.

În particular, schimbările de paradigmă (paradigm shifts) –  în sensul lui Thomas Kuhn –  sunt semne ale desfăşurării sau prezenţei unei matrice stilistice active, iar identificarea unei matrice stilistice active delimitează o paradigmă,  deşi noţiunile nu sunt echivalente.

            Este necesară, începând de la un anume punct, metoda matricei stilistice în filosofia ştiinţei sau în cercetarea filosofică a unei ştiinţe? Răspunsul este afirmativ, dacă prin această metodă obţinem rezultate care nu pot fi degajate prin alte metode. Cazul studiat arată că anumite caracteristici ale ştiinţei informaţiei nu pot fi obţinute prin alte metode. Degajarea matricei stilistice pune în evidenţă specificitatea sa, prin urmare devine posibilă demonstraţia istoricităţii (calitatea de fapt istoric ca atare) actului de întemeiere a unei ştiinţe, dincolo de context şi împrejurări. Cazul studiat permite această demonstraţie. 

 

 

Laura Pană  –  Dimensiunea prospectivă a adevărului

 

Comunicarea este continuarea celei despre adevărul ca valoare polidimensională și are ca scop aprofundarea unor aspecte ale valorii rezultatelor cunoașterii din perspectiva creșterii eficienței cercetărilor prospective, respectiv a adecvării programelor de acțiune formulate și a relevanței modelelor de viitor concepute. Vor fi cercetate caracteristicile cunoașterii anticipative, ca și modalitățile de organizare ale rezultatelor acestui tip de cunoaștere. Cercetările prospective au arătat că cele mai importante date și informații despre viitor sunt cele care se referă la evenimente cu probabilitatea cea mai mică de a se produce, cele extraordinare sau unice. Toate acestea sunt și greu previzibile dar, paradoxal, nu și imposibil de realizat, pornind de la specificul proceselor, relațiilor și activităților socio-umane. Prima și poate cea mai importantă problemă, din perspectiva cercetării noastre este: cum pot fi transformate aceste precunoștințe (date, informații și opinii-expert) în cunoștințe, proiecte, programe și modele de viitor? Vor fi studiate, de aceea, în continuare, trăsăturile distinctive importante și favorizante ale diverselor tipuri de anticipare cognitivă.

 

 

Ștefan Trăușan-Matu – Muzicalitatea limbajului

 

S-a discutat mult despre legătura dintre limbaj și muzică. Din perspectivă evoluționistă există o dispută asupra primordialității limbajului sau a muzicii. Ce este muzica? Ce este limbajul? Ce au în comun? Există în creier zone comune celor două? Lăsând la o parte aceste întrebări, o certitudine este că o mare parte din creațiile muzicale sunt însoțite de versuri și, din cealaltă parte, poezia are, de obicei, muzicalitate. Legătura între muzică și limbaj se manifestă însă și în alte genuri de texte, atât literare, discursuri politice cât și în conversații. Repetițiile, ritmul, structurile discursive au multe elemente comune în cele două cazuri. Lucrarea discută despre aceste elemente comune, despre muzicalitatea intrinsecă a poeziei, cu exemplificări din Eminescu, despre programe de calculator care analizează muzicalitatea textelor și despre necesitatea considerării muzicalității în generarea de voce de către calculator.  

 

 

Mihaela Buia – Provocări ale abordării „user-friendly”

­

Rețelele de socializare au schimbat și continuă să schimbe comunicarea socială. Ne confruntăm cu o avalanșă de aparate/echipamente/device-uri din ce în ce mai complicate care ne provoacă să comunicăm mai intens, mai divers, mai fără limite. Firmele se întrec să scoată cât mai rapid pe piață modele noi de telefoane celulare/mobile și tablete pe care pot fi instalate aplicații atractive pentru toate vârstele. Vocabularul utilizatorilor s-a îmbogățit cu termeni noi: iphone, smartphone, Android etc. Omul de rând folosește astăzi destul de des și cu lejeritate asemenea unități lexicale, chiar dacă uneori nu știe prea bine semnificația lor. Tinerii și chiar copiii din clasele primare se familiarizează rapid și fără efort cu aceste jucării tentante, fără să-și dea seama că se instalează o dependență periculoasă față de acestea. Și chiar dacă își dau seama, nu le pasă, tentația e prea mare iar influența mediului – școlar și extrașcolar – este determinantă.

Pentru a face față concurenței foarte dure, imperativul major al firmelor producătoare este abordarea „user-friendly”. Adică pentru a ne „ajuta” să dorim să socializăm cu ajutorul acestor device-uri, acestea trebuie să ni se pară foarte prietenoase, să nu ne sperie, să nu credem că nu suntem în stare să le folosim fără să urmăm niște cursuri mai mult sau mai puțin costisitoare și chiar să ni le dorim. Copiii și tinerii învață unii de la alții cu mare ușurință. Ei sunt cei pentru care obținerea cât mai grabnică a modelelor noi și instalarea de aplicații/jocuri noi a devenit obsesivă, reprezintă scopuri prioritare. (Termenul este folosit ca atare și în română, nu mulți simt nevoia folosirii unui termen tradus). Această abordare reprezintă o provocare atât pentru producători cât și pentru utilizatori, pentru părinți și profesori din învățământul de toate gradele. Se nasc câteva întrebări interesante: cât de „friendly” sunt părinții și profesorii, dar mai ales instituțiile din sfera educației față de extinderea devenită agresivă a ceea ce unii autori numesc „user-friendliness” în acest domeniu? Care sunt limitele efectelor benefice ale acestei abordări? Ce se întâmplă cu diferitele categorii de utilizatori dincolo de aceste limite?

 

 

Dan Serbănescu – Omenirea la răscruce privindu-se în oglinda (re)(ne)cunoașterii de sine – oare va evolua sau se va autodistruge ? O perspectivă a aplicațiilor energetice ale fizicii moderne

 

Aplicațiile energetice ale fizicii moderne mențin și acestea atenția lumii asupre ei însăși. Se constată că dilemele referitoare la căile de evoluție ale lumii au ca unul dintre punctele centrale și încercări de prefigurare a viitorului din perspectiva gestionării unor tehnologii care să ne permită salturi reale către alte nivele de dezvoltare.

Literatura de specialitate vorbește despre scale ale civilizațiilor (de exemplu scala Kardashev completată și dezvoltată de Carl Sagan) în care nivelele de dezvoltare ale unei civilizații sunt apreciate după tipul de energie pe care acestea îl pot controla și utiliza. Din acest punct de vedere, omenirea este cu mult sub cel mai jos nivel de civilizație (I) cu perspectiva ca într-un scenariu optimist sa poată ajunge la nivelul I in circa 200-300 de ani.

Pe de altă parte însă, descoperiri epocale ale unor sisteme energetice naturale, ca și explorarile cosmosului și noile teorii ale fizicii cuantice, ne arată că, din punct de vedere al modului in care cunoaștem, suntem într-un moment de răscruce. (Intr-o lucrare anterioară am arătat că putem considera că ne aflăm într-o etapă de răscruce, și anume in cea în care trans și interdisciplinaritatea devin instrumente de bază ale acumulării de cunoștințe, cheia noilor salturi uriașe de care am putea fi capabili).

Suntem, din punctul de vedere al acumulării cunoștințelor, o civilizație de tip III, care, chiar dacă nu a acumulat tehnologiile energetice capabile să o propulseze la nivelul I Kardashev-Sagan, este în stare să genereze noua bază metodologică capabilă să alimenteze salturile creative excepționale ce ne pot propulsa acolo și ar fi de fapt un nou manifest de tip ”Discours sur la methode” al salturilor tehnologice spre primul nivel de civilizație, care ar conta într-o istorie a universului.

Lucrarea prezintă modul în care diverse etape ale schimbărilor din fizica și energetica nucleară ilustreaza tezele expuse succint mai sus. Accentul este pus pe dilemele și pericolele văzute din perspectiva fizicii și aplicațiilor sale energetice, pe care le întrezărim de pe acum în acest drum. 

 

 

Ana Bazac – Față de ce suntem prudenți, preventivi și precauți? Știința, tehnica și principiul precauției

 

Ideea mea simplă este că principiul prudenței, prevenirii și precauției nu privește știința, ci tehnica. După o punctare a semnificațiilor celor trei concepte (prudența, prevenirea, precauția), se argumentează ideea de mai sus și se prezintă cauzele istorice și epistemologice ale realizării defectuoase a principiului de mai sus.