ACADEMIA ROMÂNĂ
COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII
Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

Apel la contribuții

la

Simpozionul

Principiile cercetării științifice

și Academia Română - vector al dezvoltării culturii naționale

27 septembrie 2018, 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

 

Simpozionul este o continuare a celui din 2016 (Academia Română -- 150 de ani : aspecte epistemologice ale activităţii), dar și a multor sesiuni și simpozioane în care comunicările au discutat expres sau au arătat necesitatea de a aborda problema principiilor de cercetare științifică.

 

Drept urmare, primul obiectiv este acela de a discuta principiile cercetării științifice așa cum au evoluat ele până în forma actuală. Există deosebiri în conceperea cercetării să spunem doar de-a lungul  ultimei sute de ani? Și, desigur, nu doar în România.

 

Care este raportul între ipoteză și experiment? Ce experiment este necesar și ce experiment e superfluu? Care este rolul calculului? Cum se stabilesc obiectivele cercetării? Sunt ele neschimbate de-a lungul unei cercetări? Dar ipotezele, metodele și experimentele? Deci în ce sens se vorbește de corectarea permanentă a elementelor cercetării? Cum se trece de la ipoteză la teorie? Ce înseamnă verificarea teoriei? Se poate vorbi de o trecere de la cercetarea individuală la aceea colectivă? Există aceleași principii în știință și în tehnologie?

Sunt doar câteva întrebări care ne permit să evidențiem rolul Academiei în cercetarea științifică și realizarea tehnică din România.

 

De punctat că, deși și acest simpozion este derulat în cadrul celebrării Centenarului Marii Uniri, el nu este unul festivist. Activitatea Academiei, ca instituție culturală tutelară, este confruntată cu situația reală a cercetării la diferite niveluri instituționale, deoarece știința și tehnica sunt parte a culturii. Evaluarea acestor cercetări prin prisma rezultatelor din societate permite o dată mai mult relevarea rolului Academiei Române de vector al culturii naționale.

 

 

 

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 1 septembrie 2018 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), vor fi trimise până la 30 septembrie 2018, la aceeași adresă, pentru a putea forma un supliment aparte. 

 

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

Apel la contribuții

la

 

Sesiunea anuală de comunicări

19 octombrie 2018, 14-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

 

Ca de obicei, sesiunea anuală nu are o temă anume. Cercetătorii pot prezenta orice subiect, inclusiv unul pe care de abia îl studiază. Spațiul acestei sesiuni este cu atât mai necesar cu cât el poate găzdui cercetări, continuări, discuții ale subiectelor deja prezentate în sesiuni și simpozioane anterioare.

 

De aceea, poate că semnul sub care se derulează sesiunea anuală este cel al continuării (și, desigur, al dezvoltării) discuțiilor.

 

 

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 1 septembrie 2018 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), vor fi trimise până la 30 septembrie 2018, la aceeași adresă, pentru a putea forma un supliment aparte. 

 

 

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

 

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

(Grupul de Cercetări Interdisciplinare)

 

Apel la contribuții

la

 

Simpozionul organizat în colaborare cu Divizia de Istoria Științei și Divizia de Istorie a Tehnicii

Știința și tehnica românească înainte și după Marea Unire

11 octombrie 2018, Casa Oamenilor de Știință (Academia Romînă) (Piața Lahovari, 9)

 

Titlul simpozionului este suficient de sugestiv pentru a nu cere multe detalii. Simpozionul dorește să reliefeze istoria științei și tehnicii românești atât în deceniile precedente Marii Uniri (de la formarea statului independent România) cât și după 1918, până astăzi.

 

Paginile de creație științifică și tehnică, individuale și colective, instituționalizarea cercetării științifice și tehnologice, sunt integrate, desigur, în istoria cercetării științifice și tehnice mondiale. În același timp, evaluarea lor nu poate să nu țină seama atât de sporul adus de creațiile științifice și tehnice în funcție de logica cercetării ca atare, într-un domeniu sau altul, cât și de rezultatele lor în societatea românească. Aceste două precauții feresc evocarea de pericolul de a deveni un panegiric, tocmai astfel căpătând ea greutatea pe care în mod real cercetarea științifică și tehnică românească o are.

 

Și poate analiza să nu scoată în evidență, inerent, dezvoltarea cercetării? Poate să nu echilibreze perspectiva statică a evocării unor momente în sine cu, pe de altă parte, diacronia proceselor, în care condiționarea internă a cercetării (principiile, etapele, conceptele) se împletește cu constrângerile sociale externe logicii cercetării? În acest sens, pot oare concluziile paginilor de evocare a unor momente să nu sugereze procesele ulterioare de dezvoltare sau handicapare?

 

Problema condițiilor de dezvoltare a științei și tehnicii este un prilej suplimentar pentru reflecții de filosofie a științei și tehnicii: în acest cadru, circulația mondială a cunoștințelor științifice și tehnice, transferul de cunoștințe, caracterul colectiv și transnațional al cercetării științifice și tehnice sunt câteva caracteristici ale științei și tehnicii care se repercuteză și asupra logicii interne a cercetării din științe și din tehnică.  Ca urmare, simpozionul este nu doar un prilej de rememorare și sinceră elogiere, ci și unul de integrare a științei și tehnicii românești în creația mondială.

 

 

 

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 15 septembrie 2018 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul Noemei (http://noema.crifst.ro), vor fi trimise până la 30 septembrie 2018, la aceeași adresă, pentru a putea forma un supliment aparte al revistei. 

 

 

ACADEMIA ROMÂNĂ
COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII
Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

Apel la contribuții

la

Sesiunea de primăvară

Dezvoltări: problema sporului în cunoașterea științifică

26 aprilie 2018, 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

Ce se obține în urma cercetării științifice? De fapt, ce înseamnă și cum se evaluează sporul în cercetare și cunoașterea științifică? Și de ce anume depinde un spor? Care sunt criteriile de evaluare a sporului în cercetare și în cunoașterea științifică dintr-un domeniu? Care este raportul între Marea Teorie și un anumit spor în cunoașterea științifică, într-o analiză în care prima este, succesiv, punct de plecare și destinație a cercetării? Cu alte cuvinte, cum poate sporul – sau poate el – să schimbe Marea Teorie? Dar care este rolul acesteia în impulsionarea cercetării pentru a aduce noi sporuri? Care este raportul între spor și, pe de altă parte, nou și vechi în domeniul cercetat? În ce sens trebuie conceput conceptul de ultimă oră/de ultimă generație? Care este raportul între sporul din știință și, pe de altă parte, cantitatea și calitatea în cercetare și cunoaștere?

 

Care sunt sporurile din diferite științe? Probabil că aici este cel mai interesant aspect pentru cercetătorii din aceste științe. După cum, filosofii care se ocupă de problema cercetării științifice vor medita asupra perspectivei sumar menționate în primul paragraf al acestui Apel. Dar este evident că, în primul rând, periodic, cercetătorii din științe își evaluează și re-evaluează mereu cercetările și situația din domeniul lor; logica și economia cercetării științifice impun. Desigur, cercetătorii nu pot fi decât mai atenți atunci când filosofia științei le etalează problemele privind principiile, criteriile și problemele evaluării sporului în cunoașterea științifică. După cum, filosofii își dezvoltă interpretările tocmai pe baza cazurilor de, și din științe.

 

Tema acestei sesiuni poate fi pusă, indirect, sub semnul aniversării Centenarului Marii Uniri. Atât în sensul că evidențiază elementul esențial care însoțește întreaga baleiere a istoriei de dinainte și din ultima sută de ani a României – noul, sporul, dezvoltarea, acumularea, saltul în teoria științifică și în tehnologie – dar și în sensul că tema și întreaga discuție a temei sunt potențate de procese istorice, din care un exemplu este cel sărbătorit anul acesta în România.

 

 

 

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 26 martie 2018 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), vor fi trimise până la 30 septembrie 2018, la aceeași adresă, pentru a putea forma un supliment aparte. 

 

ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

Apel la contribuții

la

Simpozionul multidisciplinar

Tratarea informației și reacțiile noastre la informația în care ne „scăldăm”

 22 martie 2018, 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

Simpozionul este, pe de o parte, o continuare a unor probleme legate de informație, prezente și în anii trecuți (2013, 2014, 2015 - Sesiunile de primăvară, 2017 - simpozionul Transculturalitate și erudiție în era IT, diferite conferințe sau comunicări prezentate în cadrul GCI), cu unele lucrări publicate ca articole în revista Noema. Însă acum, obiectivul este acela de a oferi o imagine mai coerentă asupra a două aspecte legate de informație.

 

Mai întâi, aspectul tratării informației în diferite științe ce se ocupă de informație ca atare/procesarea informației, dar și în științe ce se dezvoltă tocmai/numai incluzând abordarea informațională (deci, de la teoria informației, informatică, prelucrare video și audio, comunicații la fizică, chimie, biologie, medicină, științele Pământului, dar și istorie, de ex.).

 

Așadar, ce înseamnă informația într-un domeniu/o știință și cum este aceasta integrată în cercetarea și înțelegerea problemelor din acel domeniu? Ce semnificații filosofice pot fi conturate din definirea diferită a informației, ca și din integrarea informației în diferite arii ale științei și tehnicii?

 

Al doilea aspect privește modul în care aglomerarea informației din științe și tehnologii este gestionat de către științe și de către tehnologii, precum și modul în care această gestiune se repercutează – sau nu – asupra vieții de zi cu zi, și cum anume.

 

Cum tema simpozionului este complexă, creionarea de mai sus – urmând titlul – este menită să sugereze doar direcțiile mari pentru alegerea subiectelor.

 

 

 

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 1 martie 2018 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), vor fi trimise până la 30 septembrie 2018, la aceeași adresă, pentru a putea forma un supliment aparte.