ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

anunță

simpozionul

Epistemologia actuală în faţa schimbărilor din ştiinţă si tehnică

1 octombrie 2020, orele 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

Cunoașterea cauzelor – și consecințelor în diferite orizonturi de timp și de sistem – a rosturilor și a inserției lucrurilor asupra cărora se apleacă mintea umană în încrengăturile lumii: ar putea să fie definiția epistemologiei în termeni foarte apropiați de distincția antică între opinie și cunoașterea „științifică”, profund întemeiată. Dar astfel, epistemologia se referă nu la obiectul de cunoscut ci la modalitatea prin care apare acesta în procesul cunoașterii, adică la procesul de cunoaștere ca atare. Dar epistemologia nu este nici psihologie, nici logică, nici sociologie, ci este o analiză meta a acestora din perspectiva raportării procesului de cunoaștere la obiect, adică din perspectiva raportului adevăr-fals.

După cum se știe, filosofia a inaugurat cercetarea epistemologică demult, prin momentele – în gândirea europeană – Socrate și, mai ales, Kant. De la ultimul, cercetarea modernă a ajuns la sesizarea unor fine nuanțe legate de explicație și înțelegere, de tipul și funcția conceptelor, de practici de investigație (ca observații și experimentări de diferite tipuri), de scopuri și valori epistemice, de contexte de cercetare, de semnificațiile conceptelor și teoriilor, de modele științifice și dezvoltarea științei, de criteriile în funcție de care sunt acceptate rezultatele teoretice ale cunoașterii, așadar, de corespondență și de coerență (logică/inferențială), de raporturile dintre coerență și limbaj și, pe de altă parte, conexiunile din lume/conectivitatea lumii, de varietățile de adevăr și de fals, de justificare și chestionarea justificării, de  raporturile dintre  semnificații, cauzalitate și interpretare, dintre limbaj, niveluri de cunoaștere și conținuturi de cunoaștere: într-o multitudine de întrebări și provocări ale conceptelor de absolut și relativ.

De asemenea, cercetarea a trecut în și a jonglat cu domeniul cunoașterii din științe, toate nuanțele și problemele de mai sus fiind discutate și în general și aplicat la modul de cunoaștere din știință. Oricum, domeniul științei și al tehnicii jalonează cunoașterea epistemologică, dar ca orice jalon și cu atât mai mult cu cât este atât de complex, oferă un bogat teren de defrișat.

Cu atât mai mult, din nou, cu cât știința și tehnica se schimbă, iar schimbările din ultimii 50 sau 70 de ani pun probleme noi. Și cu atât mai mult cu cât aceste schimbări sunt galopante astăzi.

Simpozionul nostru caută să clarifice orice aspect al acestor probleme noi. Se mai poate vorbi de adevărul teoriilor științifice? Ce conținuturi de cunoaștere/concepte, teorii, semnificații au apărut în această perioadă? Dependența de contextele de cercetare duce la relativitatea adevărului epistemic? Cum se abordează relația dintre obiectul de cunoscut și conceptul său/teoriile despre obiect? Ce se poate spune despre raporturile dintre exactitate, certitudine, eroare și corectare în știința și în tehnica de astăzi? Putem rămâne la interpretarea heideggeriană a tehnicii? De unde plecăm, de la obiect sau de la adevărul (pus sau nu între ghilimele)/adevărurile despre el? Mai avem criterii de departajare?

Sunt doar câteva întrebări puse aici inclusiv dihotomic doar pentru a incita cercetarea. Titlurile urmate de un scurt rezumat ( cu diacritice) vor fi trimise la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la data de 5 septembrie 2020.

Lucrările finalizate (având un abstract/résumé, plus cuvinte cheie în limba în care este scris rezumatul, plus bibliografia finală în urma notelor de subsol) vor fi trimise la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la 1 februarie 2021, pentru a fi publicate în NOEMA.