ACADEMIA ROMÂNĂ Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei	CN Pitesti	S.N. Nuclearelectrica S.A.

 

organizează

Simpozionul

Energia nucleară și societatea

în cadrul

Conferinței Nuclear 2022

Nuclear 2022

Pitesti, Mioveni

PROGRAM

Mioveni, 18 – 20 mai 2022

 

 

18 mai

 

10:30 - 10:45 Mesaje ale conducerii

• S.N.Nuclearelectrica (SNN)
• CRIFST / DLMFS
• ICN

 

10:45-12:00 Sesiunea 1 - Moderator Prof. univ. dr. ing. Gheorghe M. ȘTEFAN, m.c. al Academiei Române

Prof. univ. dr. Ana Bazac, DLMFS

De ce e nevoie de atâta energie și calculul integrativ al problemei energiei: filosofia cauzei finale

Dr. George Pascovici, Horia Hulubei National Institute of Physics and Nuclear Engineering (IFIN-HH)

Acceptarea socială a diferitelor surse de energie: regenerabil versus neregenerabil

 

12:15 pauză de prânz

 

14:00-16:00 Sesiunea 2 - Moderatori dr. ing Dan Șerbănescu și dr. mat Lucian Spiridon

 

Ș. l. ing. Eugen Vasile DLMFS

Cu privire la conceptul de ‘entanglement’

Dr. ing. Aurel Gherghina, drd. ing. Nicolae Nacioiu, drd. mat. inf. Ștefan Emil Ionescu

Abordare Machine Learning în fizica nucleară

Dr. Marius Arghirescu DLMFS

Explicarea numerelor nucleare “magice” printr-un model de nucleu quasi-cristalin, de posibilă geneză la rece

 

19 mai

 

10:30-13:00 Moderatori dr. ing Dan Șerbănescu și dr. mat Lucian Spiridon

 

Ing., dr. ec. Viorel Gaftea, Secția de Știința și Tehnologia Informației, a Academiei Române

Cât e vină omului în fenomenele globale?

 

Ing.Constantin Alin Tatu,

Dr. ing. Dan Șerbanescu, SNN SA

Proiecte inovative și de dezvoltare in cadrul SNN SA

(Innovative and development projects in SNN SA)

 

Dr. Marius Arghirescu DLMFS

Ansamblu motor magnetic – generator magneto-electric tip “free energy”

 

Dr. ing. Dan Șerbănescu, DLMFS

Reactoare naturale și reactoare create de om. Asemănări, diferențe, lecții

 

 

Rezumate

 

De ce e nevoie de atâta energie și calculul integrativ al problemei energiei: filosofia cauzei finale

(Why do we need so much energy and the integrative calculation of the energy problem: the philosophy of the final cause)

Ana Bazac

 

Ultima parte a titlului (‘filosofia cauzei finale’) se referă la conceptul creat de Aristotel, telos – care era ultima dintre cele 4 tipuri de cauze a căror numire, investigare și desfășurare ne permite înțelegerea lucrurilor. Telos însemna motivația profundă, de ultimă instanță a existenței lucrurilor: în fapt, era o punere sub semnul întrebării a acestei existențe. Pentru ce există?, care este rostul lucrurilor? – acestea au fost întrebările concretizate în conceptul cauzei finale, telos. (Deci dincolo de determinarea directă a lucrurilor/a lanțurilor cauză-efect).

Întrebarea nu reflectă o simplă speculație filosofică despre chestiuni practice arzătoare și chiar deranjate de preocupări de analiză meta, din afara acestor chestiuni. Dimpotrivă, descoperirile științifice și tehnice actuale – de mijloace revoluționare de producere a bunurilor materiale, dar și de înțelegere a funcționării holiste a sistemului om-natură – repun într-un mod nou problema scopurilor în activitatea umană.

Ca urmare, se intuiește perspectiva comunicării: nu aceea a mijloacelor și problemelor legate de producerea energiei – mereu mai multă, cum și în condiții de siguranță și eficiență din ce în ce mai mari – ci aceea a rostului unei mereu mai multe energii. Desigur că întrebarea integrează energia în funcționarea lumii, pusă evident sub aceeași chestionare a telos-ului. Această perspectivă integratoare schimbă tipul dominant de calcul economic în general și al celui al energiei în special, dar această schimbare este consonantă cu tendința actuală de economie ecologică: mai clar, calculul nici unei activități economice – aici, calculul producerii energiei – nu trebuie să mai aibă în vedere doar costurile interne, directe și imediate, ci mereu și acelea externe, indirecte și pe termene diferite, inclusiv lungi. Iar astfel, calculul eficienței energiei (raportul dintre costul mărimilor de input și prețul energiei produse) este legat de și se integrează în calculul folosirii energiei, adică al integrării sale în obiectele și activitățile ce o folosesc. Discuția despre energie trimite, astfel, la o imagine globală sine qua non controlului uman al lumii.

Focalizarea asupra scopurilor – și, desigur, nu imediate, funcționale, ci largi, pe termen lung și privind și subiectul constructor și întregul său mediu, inclusiv natura – schimbă perspectiva dominantă de a face (punându-se întrebările ce? și cum?) din ce în ce mai mult. Vechiul model al lui Kardashev despre cantitatea de energie valorificată – adică inclusă/transformată în obiecte și servicii – drept criteriu al ierarhizării civilizațiilor raționale trebuie amendat cu acest nou criteriu al evaluării folosirii generale a materiei și energiei: telos-ul, scopul final al obiectelor și serviciilor rezultate prin valorificarea energiei (și materiei).

 

 

Acceptarea socială a diferitelor surse de energie: regenerabil versus neregenerabil

(Social acceptance of different sources of energy, renewable versus nonrenewable)

G. Pascovici

 

Social acceptance of different energy sources is a rather complex phenomenon, at the interplay of various aspects as socio-political, community and market acceptance. It has to deal with the acceptance of institutional settings of classical and renewable energy sources by key stakeholders as well as the acceptance of the larger public. The community acceptance refers to specific smaller or larger industrial plants and the reactions of the local stakeholders which are directly affected, both residents and local authorities. Market acceptance refers to the diffusion of energy resources technologies within the market participants, both consumer and companies. It is shown that the public acceptance varies from country to country and in different time periods, depending on the acceptance situation. It is assumed that the national context is a relevant factor of stability, although so far, only a few studies have addressed this issue in depth.

Why are some energy sources regarded as “clean” and others as “dirty”? - a brief analysis of the dirt of clean energy sources and the cleanliness of the dirty one. Do we accept comparative risk assessment and multi-criteria decision analysis? and if not, why not?

Social acceptance of different energy resources has been approached from various disciplinary angles and from experimental and theoretical backgrounds. As the research field matures, an increasing number of publications offer wider conceptual frameworks, consolidating different points of view. It is interesting to see how quickly the existing literature is reviewed, new comprehensive approaches are proposed, and some hypotheses of the research fields are often questioned. And as the research field matures, an increasing number of publications offer larger conceptual frameworks, consolidating some different points of view, reviewing existing literature, proposing new approaches and questioning other assumptions of research fields.

 

 

Cu privire la conceptul de “entanglement”

(On the concept of “entanglement”)

Eugen Vasile

 

În fizică, în special în domeniul opticii cuantice, o anumită formă de corelaţie a stărilor este numită “entanglement”. În scopul de a realiza experimente inteligibile este de importanţă practică a spune dacă o stare este “entanglată” sau nu. Matematica conceptului “entanglement” este analizată în limbajul teoriei cuantice (vectori de stare, funcţie de undă, bit cuantic, operatori unitari de evoluţie, operatori liniari autoadjuncţi pentru mărimi fizice observabile etc). În dorinţa de a se efectua calcule numerice s-a ajuns la o extindere exagerată a formalismului matematic (în special a formalismului “bra-ket” al lui Dirac) din cauza căruia este estompat sensul fizic ce nu ar trebui scăpat din vedere nici un moment.

Sensul unor termeni sau definiţii matematice continuă să rămână neclare ingineriei experimentale. Spre exeplu aserţiunea matematică cum că vectorul nul nu reprezintă nicio stare, deoarece are norma 0 diferită de 1, ar trebui corectată în forma: starea nulă reprezintă superpoziția a două stări identice defazate însă cu 180°. De asemenea, în fizica cuantică, un „eveniment” este legat de ideea „colapsării” funcției de undă ca urmare a unei operațiuni de măsurare (observare sau interacțiune cu un aparat de măsură - în general un sistem observator extern, într-un montaj de laborator).

În lucrare se reformulează concepte fundamentale şi notaţii specifice, fără a face mereu apel la reprezentări numerice (cum sunt cele “bra-ket”). Câmpul numerelor complexe intervine o singură dată, la început, când se defineşte de o manieră pur filozofică (metaforică) structura algebrică de spaţiu liniar al stărilor, ca spaţiu Hilbert. Cum în calculator nu se pot introduce “vectori filozofici” sunt totuşi necesare şi reprezentările numerice; acestea sunt legate de o anume “bază” în spaţiul liniar, în general subînţeleasă, dar care ar trebui explicitată, ea fiind expresia directă a montajului de pe masa de laborator. Esenţial este izomorfismul canonic al unui spaţiu liniar (fizic) cu spaţiul liniar al vectorilor numerici ce reprezintă vectorii fizici într-o bază (şi ea fizică) dată. În acest sens este evidenţiată importanţa unei celebre teoreme a lui Frederic Riesz de reprezentare a funcţionalelor liniare şi continue.

Regula lui Max Born (premiul Nobel şi pentru ea) este evidenţiată de o manieră elementară cu sensul său fizic şi cu posibilitatea de a trata cu mijloacele fizicii cuantice orice fenomen unde apare o putere proporţională cu funcţia cos2 care fiind totdeauna pozitivă şi subunitară se pretează imediat la interpretare ca fiind o “probabilitate”.

Formalismul operatorului “densitate” este utilizat şi proprietăţi nu tocmai intuitive ale stărilor sunt descrise cu ajutorul operatorilor “proiectori”. Relaţia strânsă între conceptul “entanglement” şi algebra liniară, în special noţiunea de “produs tensorial”, este esenţială pentru analiza efectuată. Stări pure, stări mixte, stări entanglate sunt analizate în acest cadru.

Astfel pentru un sistem global format din două sub sisteme, având ca spaţii liniare ale stărilor U de dimensiune m respectiv V de dimensiune n, spaţiul liniar al stărilor este produsul tensorial U⊗V cu dimensiunea m x n (cardinalul produsului U X V - cartezian). Coeficienţii reprezentărilor numerice pentru anumiţi vectori din U X V pot proveni ca produse ale celor m coeficienţi de reprezentare ale unui vector din U cu fiecare coeficient de reprezentare a unui vector din V  dar aserţiunea reciprocă nu este valabilă; aceasta deoarece am avea de rezolvat un sistem de m x n ecuaţii cu m+n necunoscut care deci este supradeterminat. Diferenţa  m x n-(m+n) indică gradul de supradeterminare fiind legat de imposibilitarea factorizării, deci de entanglarea stării sistemului global. În cazul 2 x 2-(2 + 2)=0 pare că sistemul ar putea fi rezolvat dar se poate exemplifica pe sistemul format din doi biţi cuantici că factorizarea nu este întotdeauna posibilă.

În final se face o scurtă analiză lingvistică privind terminologia în limba română.

 

Cuvinte cheie: fizică cuantică, bit cuantic, entanglement, spaţiu Hilbert, produs tensorial

 

 

Abordare Machine Learning în fizica nucleară

(Machine Learning approach in nuclear physics)

Aurel Gherghina, Nicolae Nacioiu, Ștefan Emil Ionescu

 

Machine Learning (ML) și Artificial Intelligence (AI) au găsit un loc în tehnologia noastră contemporană pentru a descoperi tipare, a clasifica și a prezice orice date mari.

Aceste clasificări și predicții găsesc aplicații de la social media, comportament online la activități bancare, circulație bursieră ș.a. Utilizarea recentă a ML în fizica energiei înalte pentru căutarea particulelor exotice și realizarea unor calcule mai rapide în calculele dinamicii moleculare a deschis punctele de vedere ale utilizării lor în științele fundamentale.

Datorită capacității de exploatare a tehnologiei nucleare în medicină, agricultură și energie curată, este necesar să existe o bază de date colectivă a diferitelor fenomene nucleare în scopuri de cercetare și diagnostic. Diferite organizații mențin baze de date ca standard și au o colecție de date observate și evaluate ale nucleelor de la sfârșitul anilor 1960.

Algoritmii de predicție ML nu oferă doar o curbă de regresie, dar sunt capabili să capteze modele mai complexe în date.Propunem explorarea unui astfel de algoritm pentru generarea modelului și predicție. Folosim datele nucleare disponibile și aplicăm algoritmul de predicție Gradient Boosted Trees. Acest algoritm este instruit pe eșantionarea aleatorie a 60% din date, cu o parte din acest 60% utilizat pentru validare. Această pregătire duce la un model de predicție, care este generat ca un arbore de regresie. GBT reduce funcția de pierdere și modifică modelul original prin corectarea erorilor iterative, până când eroarea se reduce la o constantă sau modelul începe să se potrivească. Restul celor 40% din date sunt utilizate pentru testarea modelului generat. Acest raport de 60%-40% este luat dupăoptimizare și se constată că funcționează bine cu observabilele considerate.

 

 

Explicarea  numerelor  nucleare „magice” printr-un model de nucleu quasi-cristalin, de posibilă geneză la rece

 (Explanation of "magic" nuclear numbers by a quasi-crystalline nucleus model, of possible cold genesis)

Marius Arghirescu

 

Modelul nuclear cvasicristalin conform CGT.

-În prezent, numerele nucleare „magice” : Z- de protoni și N- de neutroni, sunt explicate prin intermediul modelului nuclear ‘în pături‘, care este bazat pe similitudinea cu dispunerea electronilor atomici în pături energetice , dar într-un mod relativ mai complicat.

-În conformitate o teorie de geneză „la rece” a materiei, (CGT) care reconsideră şi modelul solitonic tip “dinamidă” de neutron şi cu observaţiile privind stabilitatea nucleară care arată o stabilitate maximă pentru nucleele par-pare, modelul nuclear conform teoriei este de tip cvasicristalin, corespondent cu modelul tip uniparticulă - extrem (Schmidt), cu modelul de “moleculă nucleară”, cu modelul tip cluster de particule alfa şi cu modelul vibraţional de nucleu, tip rotator rigid.

-Conform acestui model cvasicristalin, relativ simplu, nucleul constă din suprapuneri simetrice de forme pătratice cu număr întreg de particule alfa, nucleonul (nucleonii) nepereche fiind rotiţi în jurul acestui cvasicristal nuclear de vortexul cuantomic Γ_m al momentului magnetic nuclear, ceea ce explică - conform teoriei, potenţialul centrifugal nuclear.

Libertatea de rotaţie orbitală în jurul formei nucleare cvasicristaline, a nucleonului neîmperecheat, rezultă conform modelului ca urmare a unei libertăţi

de vibrare l_v –mari, a nucleonului neîmperecheat, care astfel este mai slab legat prin câmpul nuclear de restul nucleului.

-Nucleele stabile, cu număr “magic” de protoni sau şi neutroni, (2; 8; 20; 28; (40); 50; 82; 126) se regăsesc conform modelului ca forme cvasicristaline simetrice rezultate din suprapuneri de forme pătratice cu număr întreg pe particole alfa cu 2n² protoni (Z = Σ(2n²); n = 1,2, ...7), cu o deformabilitate minimă: 2; 2x2² =8; 2x3² =18; 18+2 = 20; 2x4² =32; 2x5² =50, 50+32=82.

Nucleul ₈₂Pb²⁰⁸  corespunde formei inițiale: ₁₀₄N²⁰⁸(Z = 2(4² + 6²)) în care s-au transformat 22 de protoni în neutroni cu emisie de radiaţie beta, rezultând Z = 82, conform modelului.
  - În mod similar, se poate forma un nucleu cu A = 4(5² + 7²) = 296, cu Z = 114¸120, (apropiat de forma stabilă prezisă cu modelul nuclear în pături 114/298).
  - Nucleul dublu magic ₄₀Zr⁹⁶ rezultă ca fiind format din forme pătratice cvasi-cristaline de 24 particule alfa: A = 4x(4² + 2x2²) = 96 în care 8 protoni s-au transformat în neutroni prin capturarea “la rece” a unor electroni sau prin dezintegrare b⁺ iar nucleul Ca 48 rezultă format din 3 forme pătratice cu 2² = 4 particule alfa: A = 4x(3x2²) = 48 în care 4 protoni s-au transformat similar în neutroni.

Nucleul dublu magic Ca 48 rezultă format din 3 forme pătratice cu 2² = 4 particule alfa:

A = 4x(3x2²) = 48 în care 4 protoni s-au transformat similar în neutroni, conform modelului.

-Nucleul cu A = 4x(2x4² + 2x2²) = 160 ; (Dysprosiu: ¹⁶⁰Dy)

-Nucleul Yt 172- izotop stabil, rezultă în forma: Yt = 4x(5² + 2x3²);

-Nucleul = 4x(5²+ 2 x3²+ 2 x1²) = 180: ¹⁸⁰Hf (Hafniu -izotop stabil);

-Nucleul cu A=4x(6²+2x4²)= 272: Bh (Bohriu) (t=11s) (apropiat de Hassium 270, considerat dublu magic: Z=108; N=162).

 

 

Cât e vina omului în fenomenele globale?

(How much is man's fault in global phenomena?)

Viorel Gaftea

 

Este influența sau vina omului în schimbările globale, indiferent dacă vorbim de relief, climă sau viață? Iată trei teme majore la care se adaugă explorarea adâncurilor și a cosmosului. Este sau există o influență globală a omului? La asemenea scară, problema se poate analiza pe segmente diferite fiindcă există cifre și date pro și contra.

Din istorie și până în actualitate omul și-a lăsat urmele impactului său ca ființă inteligentă pe Pamânt. Urmele lăsate în cosmos le considerăm singular. Totuși, în mii de ani nu avem mărturii certe ale unor civilizații anterioare pe Pământ sau în Cosmos. Mă aștept ca industria de fake news să înceapă să le producă. Aduc bani, audiență și, într-un anume sens, exercițiu intelectual.

In acest context să abordăm subiectul la modă: schimbările climatice, emisiile de CO2 și impactul omului în acest domeniu. Cât este mit, cât este realitate, cât este o situație de conjunctură? Ce ne arată cifrele și proporțiile cantitative ale impactului, care sunt sursele de emisie și sursele de date?

 

 

Proiecte inovative și de dezvoltare în cadrul SNN SA

(Innovative and development projects in SNN SA)

Constantin Alin Tatu, Dan Șerbănescu

 

În cadrul Societății Naționale Nuclearelectrica SA se definesc obiective care țin de aspectele de inovație si dezvoltare pe termen mediu și lung. În acest sens s-a creat structura organizatorică necesară și se dezvoltă programe care cuprind aspecte legate de:

• Retehnologizarea reactorilor unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă
• Continuarea proiectelor unităților 3 și 4 după proiecte cu modificări de ultimă generație pentru acest tip de reactoare
• Inițierea unor acțiuni de informare asupra unor noi tipuri de reactori nucleari, prin contacte bilaterale, regionale și în cadrul unor organizații internaționale

 

Lucrarea prezintă informații asupra acestor activități.

 

 

Ansamblu motor magnetic - generator magneto-electric tip “free energy”

(Magnetic motor assembly - "free energy" type magnetic-electric generator)

Marius Arghirescu

 

Dispozitivele generatoare de energie electrică prin variaţie de câmp magnetic tip „free energy”, cu, sunt realizate din ce în ce mai mult la puteri de peste 1 KW, (generatorul magnetic Slobodian, motorul magnetic tip Perendev sau Muammer Yildiz, etc.)

Invenţia prezentată se referă la un ansamblu: motor magnetic + generator magneto-electric mixt cu coroane magnetice, cu COP ³1, cu generatorul format din minim un modul (M) cu un stator magnetic dublu cu coroane magnetice, cu un prim stator magneto-electric (S₁) având doi magneţi tip coroană magnetică mare (2) şi coroană magnetică mică (3) dispusă concentric cu prima, cu polii pe feţele plane, şi un rând de 2n solenoizi (4) între ele şi un al doilea stator magnetic (S₂), compus din o coroană magnetică medie (5) cu polii pe feţe şi dispus repulsiv faţă de statorul magneto-electric (S₁), între cei doi statori (S₁, S₂) fiind dispus un disc rotoric (8) fixat pe un ax (6), compus din n ecrane magnetice (9) dispuse echidistant şi periodic, de suprafaţă cvasi-egală cu cea a solenoizilor (4) , tip magnet subţire (j) cu polii pe feţe dispus repulsiv faţă de coroana magnetică medie (5). Ecranele magnetice (9) au la marginile superioară şi inferioară câte un magnet lamelar (i, i’) polarizat invers faţă de magnetul subţire (j) şi de lăţime egală cu grosimea acestuia, faţa dinspre coroana magnetică medie (5) a ecranelor magnetice (9) fiind ecranată cu un ecran feromagnetic (t) , preferabil-din mu-metal, de grosime calculată pentru anularea repulsiei magnetice exercitată de coroana magnetică medie (5) fără introducere de forţe de frânare prin atracţie cu aceasta.

Motorul magnetic alcătuit dintr-un stator (A) cu un număr N de magneţi statorici (3, 3’), fixaţi într-un inel-suport (1) nemagnetic, preferabil din plastic, dispuşi cu lungimea în unghi d faţă de direcţia radială și aflați în interacție repulsivă față de niște magneţi rotorici (6) cilindrici sau paralelipipedici,  polarizați axial și fixaţi în unghi a =19-45° faţă de direcţia radială într-un suport rotoric (5) nemagnetic al unui rotor magnetic (B) fixat pe un ax (2) pe capătul căruia este fixată o elice (7), acționarea motorului magnetic fiind realizată printr-un sistem de scoatere/introducere prin culisare paralelă cu axul (2) a rotorului (B) din/în spațiul interior al statorului (A). Magneţii statorici (3, 3) ‚ sunt polarizaţi pe direcţia grosimii sau a lungimii şi sunt ecranaţi cu un ecran feromagnetic (4) pe faţa de întâlnire cu magneţii rotorici (6) care sunt în număr 3N sau 2N și sunt grupați în sub-seturi de trei magneţi rotorici (6a-6c) dispuși pe trei rânduri circulare: (a-c), decalate unghiular,

În altă variantă, generatorul are un rotor (R) cu 2n magneţi rotorici (3, 3’) paralelipipedici polarizaţi axial, tip bară, cu polii N-S pe capete, fixaţi în unghi de 15-45° faţă de direcţia radială într-un inel feromagnetic (a) fixat pe un suport rotoric (2, 2’) prin mijlocul căruia trece un ax (1) perpendicular pe el şi dintr-un stator (S) cu un miez circular (4) având nişte inductori (H) formaţi din nişte părţi statorice feromagnetice tip sector de cerc (6) de care este fixată talpa (v) a unei părţi în L(5) dispusă cu partea dreaptă (w) a ei în unghi de 15-45° faţă de direcţia radială, la fel ca magneţii rotorici (3, 3’) şi fixată de miezul circular (4), cu o bobină (8) dispusă pe partea dreaptă (w) a ei şi continuată prin înseriere cu o bobină (7) realizată pe partea de miez circular (4) corespondentă părţii tip sector de cerc (6), conectarea la un consumator (C) a setului de bobine (7+8) interconectate adecvat în serie sau în paralel, fiind realizată printr-un întrerupător (9) simplu sau automat, mecanic sau electronic- de încărcare a unor condensatori în a doua jumătate a perioadei şi descărcarea lor în prima jumătate a perioadei de lucru, când este alimentat electric consumatorul principal (C).

Invenția poate fi utilă pentru asigurarea sursei de energie în spații închise, locuri izolate sau, cu parametri minimali, pentru dotarea laboratoarelor de fizică, într-o variantă de realizare modulară.

 

 

Reactoare naturale şi reactoare create de om. Asemănări, diferențe, lecții

(Natural reactors and man-made reactors. Similarities, differences, lessons)

Dan Șerbănescu

 

Activitățile omului în crearea de surse noi de energie în scopuri pașnice au, de circa 70 de ani, ca obiect energia nucleară de fisiune. Reactorii nucleari produși de om până în prezent sunt clasificați în generații, după criterii ce țin atât de performanțele economice, cât mai ales de cele de securitate nucleară.

Din ambele perspective, cu toate erorile și în ciuda unor accidente majore, omenirea și-a îmbunătățit tehnologia aceasta și produce artefacte de mare tehnicitate și cu grad crescut de siguranță.

Și totuși omul nu a fost primul care a construit astfel ce surse de energie pe planetă.

Acum două miliarde și jumătate de ani, cel puțin un reactor natural, de tip asemănător a funcționat timp de circa două sute de mii de ani.

Studierea acestui fenomen și compararea sa cu ceea ce cunoaștem din punct de vedere al fizicii teoretice si aplicate, ca și al tehnologiilor de fabricație, referitor la proiectarea, construirea, exploatarea și dezafectarea unui astfel de reactor a avut și are un impact semnificativ asupra omului constructor de centrale de fisiune nucleară.

Lucrarea prezintă aspectele legate de asemănările, și diferențele dintre reactorii naturali și cei artificiali, ca și asupra lecțiilor de învățat pentru om din studierea și compararea lor.