ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

anunță

simpozionul 

Dincolo de umanism, înspre ce? Unde ne aflăm și spre ce ne îndreptăm

23 februarie 2023, orele 15-18
(Academia Română: Casa oamenilor de știință, sala Zodiac (Piața Lahovari, 9))

Simpozionul are ca obiect aspecte de filosofie, filosofia științei și tehnicii, care să discute continuitățile și discontinuitățile unei relații problematice umanism postumanism. În 1996, Burkhard Mojsisch publica The Epistemology of Humanism,  pornind însă de la teoriile epistemologice umaniste ale lui Ficino, Pomponazzi și Cusanus, urmașii intelectuali ai filosofiei grecești antice și medievale (în special a lui Platon, Theaetetus și a lui Aristotel, De anima).

Centrală este descrierea omului ca subiect cunoscător privilegiat, care se bucură și își cultivă o natură a minții (mens) și adecvând și inventând moduri de cunoaștere imanente în minte. Acest palier epistemologic ne interesează cu deosebire și astăzi. Omul este fascinat în continuare de gândirea cunoașterii și de cunoașterea gândirii, deși pare a nu mai aborda teme speculative de înaltă abstractizare precum subiectul gândirii care se gândește pe sine. Totuși, creativitatea umană în cunoaștere și în inventarea modurilor de a „avansa” ideatic, intelectual, teoretic, dar și tehnico-tehnologic în cunoaștere rămân pur și simplu o mare parte a vieții umane, conturând universul uman și cel puțin învecinându-se cu zona semnificației vieții umane, evidențiind întrucâtva originea renascentistă a umanismului. „A ști”, „a face” și „a putea” se împletesc în țesătura prezentului uman poate mai strâns decât altădată.

Simpozionul invită cu deosebire, dar nu exclusiv, la dezvoltarea unor probleme precum cele de mai jos:

• Cunoașterea însăși implică intuiție, creativitate, metodologie, tehnică și tehnici; însă este totodată și un proces. Cunoașterea științifică ne definește prezentul și viitorul, un orizont al cunoașterii cvasi-normativ și tehnologic, deși rămâne din punct de vedere conceptual și, întrucâtva, speculativ în zonele de „avans” științific, definindu-ne și ca specie auto-reflexivă. Conexiunile cu neuroștiințele, spre exemplu, identificarea recent a zonei din creier responsabilă pentru relațiile sociale și etice cu ceilalți, pentru recunoașterea celorlalți ca semeni și mutatis mutandis problema conștiinței și problema altor minți.

• Abordările conceptuale asociate umanismului și evoluțiilor/involuțiilor umanismului sunt binevenite. Bogăția, flexibilitatea și nuanțarea gândirii umane și dimensiunea paradoxală a acesteia conduc la mai multe definiții pentru umanism și pentru dezvotările moderne și contemporane care vorbesc despre trans- și post- umanism. Teoretizările privind transfigurările terminologice sunt interesante.

• Astăzi, analizele umanismului prin lentilele focalizante ale problematicii inteligenței artificiale, roboticii și bioeticii sunt de mare interes. În lumina lor, valorile din definițiile umanismelor apar mai pregnant.

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 24 ianuarie 2023 la adresele Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. si Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), pot fi trimise până la 1 iulie 2023, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..