GRIJA ANTICIPATIVĂ A ȘTIINȚEI

Ana BAZAC

Prezentarea este, din nou, un fel de glumă: ea leagă cele două concepte – anticiparea și grija – ce de obicei sunt înscrise în domenii diferite (anticiparea, în psihologie, iar grija în etică și, excepțional, în filosofie (Heidegger)) într-un complex ce aparține științei. Grija anticipativă a științei (și tehnicii) este înscrisă în logica ei/lor: adică, pe de o parte, este „un complex” (cumva inconștient) derivând din sentimentul de curiozitate al omului față de mediul său (de fapt, față de orice obiect, iar propria ființă este și ea un obiect pentru om), iar pe de altă parte, este un obiectiv conștient ce, dacă în comportamentul uman este totuși amestecat cu indiferența față de urmări, în știință și tehnică grija anticipativă acoperă orice fel de a ajunge la rezultate.

Sentimentul de curiozitate al științei și tehnicii înseamnă și construiește o logică a focalizării pe consecințele teoriilor și proiectelor ca urmare a momentelor de creație. Sensul tradițional al anticipării este, deci, de la prezent la viitor. Sensul nou (Nadin) este de la viitor la prezent: posibilul din viitor generează teoriile și proiectele din prezent astfel încât viitorul să se realizeze și, desigur, cu cele mai mici efecte nocive.

După ce se punctează logica anticipării din jurul conceptului de viitor posibil (în cunoaștere, nu în ontos) și fenomenologia anticipării (legând intenția, așteptarea, planul și creația), se menționează specificul anticipării din știință și condiționarea internă și externă a acestui specific.  Grija față de anticipare este un fenomen modern, dar ea s-a manifestat și ca proiecție sterilă și ca proiecție fructuoasă a viitorului. Iar dacă cea mai evidentă calitate a modelului modern și conemporan al viitorului este faptul că este deschis și construit (și nu prestabilit, nici măcar de calcule irecuzabile), atunci grija anticipativă a științei și tehnicii este încadrată nu numai de instrumentele ce permit și implică anticiparea, ci și de telos-ul final al lor, de rațiunea lor ultimă.