ACADEMIA ROMÂNĂ

COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII

Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

Apel la contribuții

la

 

Sesiunea anuală de comunicări

7 noiembrie 2019, 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

Ca de obicei, sesiunea anuală nu are o temă anume. Cercetătorii pot prezenta orice subiect, inclusiv unul pe care de abia îl studiază. Spațiul acestei sesiuni este cu atât mai necesar cu cât el poate găzdui cercetări, continuări, discuții ale subiectelor deja prezentate în sesiuni și simpozioane anterioare.

 

De aceea, poate că semnul sub care se derulează sesiunea anuală este cel al continuării și, desigur, al dezvoltării discuțiilor și cercetărilor.

 

 

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 1 octombrie 2019 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), vor fi trimise până la 15 februarie 2020, la aceeași adresă. 

 

 

 

ACADEMIA ROMÂNĂ
COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII
Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

Apel la contribuții

la

Simpozionul

Dialogul între generații în știință și tehnică

31 octombrie 2019, 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

 

 

După cum se știe, ritmul descoperirilor din știință și al realizărilor ingenioase in tehnică este atât de alert încât reprezentările despre fenomenele studiate sunt mereu mai noi și atât de noi încât, cel puțin cercetătorilor tineri, discontinuitatea  în cercetarea științifică și tehnică le pare indiscutabilă.

Mai e vreo legătură între ceea ce au creat cercetătorii acum, nu 50, ci doar 30 sau 20 de ani, cu ceea ce se cunoaște și se creează astăzi? (Desigur, nu doar în România). Și mai are vreun rost ca cei de astăzi să învețe de la cei de ieri? Ce să învețe?

Oare istoria științei și tehnicii are doar un rol de memorie culturală, sau ajută și în procesul problematizării și a descoperirilor noi? (Ce anume din această istorie a științei și tehnicii? Și cum trebuie aceasta realizată pentru ca să fie într-adevăr folositoare științei și tehnicii actuale?)

Dar au timp să învețe cercetătorii tineri de astazi de la cei de ieri?

 

Problema filosofică a dialecticii continuitate-discontinuitate în cunoașterea științifică și tehnică (iar cunoașterea științifică nu se referă doar la științele exacte, la fel cum construirea inteligenței artificiale implică multi și transdisciplinaritate) apare astfel în două registre: cel al raportului între cunoștințe, teorii, dispozitive, aparate, instrumente, procedee vechi și noi, și cel al raportului între cercetătorii de acum și cei de dinainte.

Cu alte cuvinte, provocarea simpozionului este punerea acestei probleme filosofice înseși, tocmai în fața perspectivelor disjuncte extreme.

 

 

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 15 septembrie 2019 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

ACADEMIA ROMÂNĂ
COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII
Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

Apel la contribuții

la

Sesiunea de primăvară

Ce întemeiază știința, ce întemeiază tehnica

25 aprilie 2019, 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

„Știința se ocupă cu ce e și de ce e, pe când tehnica se întreabă cum”, sună o cunoscută departajare a științei și tehnicii. Da, pe de o parte, există o veche tradiție de separare a științei și tehnicii, desigur legată de separarea dintre științele naturii și cele ale umanioarelor: tradiție ce se află în siajul aceleiași vechi separări, de fapt opoziții, istorice, dintre munca fizică și cea intelectuală. Ba chiar, după cum se știe, o artă precum sculptura a pus în încurcătură pe gânditorii antici care nu știau cum să împace sensurile intelectuale prinse în recepționarea operei de artă sculptate cu sudoarea acoperită de praf de marmură pe care o vărsa sculptorul.

Dar astăzi, mai putem să distingem între știință și tehnică? Care sunt argumentele care dau un răspuns negativ acestei întrebări? Și desigur, sunt multe asemenea argumente: ce privesc ansamblul de input-cutie neagră-output pe care îl reprezintă nu doar tehnica ci, oricât de paradoxal ar fi, și știința.

Pe de altă parte, oare nu există diferențe între legile descoperite de știință și  cele descoperite de tehnică? Și oare toate legile descoperite de știință stau pe același plan de generalitate? Oare diferențele de plan permit o ierarhizare în care ar exista trepte superioare și trepte inferioare, deci o ierarhizare de esență?

Așadar, între cele două puncte de vedere extreme – al interdependenței științei cu tehnica, în sensul de împletire a lor până la ștergerea oricărei diferențe; și al independenței lor absolute – există, evident,  puncte de vedere mai realiste. De asemenea, reflecțiile asupra legilor descoperite de științe și asupra celor din tehnică permit evidențierea unor particularități ale lor.

Și totuși: poate fi discutată problema întemeierilor fără filosofie? Ce concepte avansează ea pentru a ajuta la sesizarea  acestor și multor altor aspecte ce interesează toate științele – căci în acest Apel termenii la singular (știință, tehnică) sunt folosiți ca metonimie – și, dar asta e și o glumă-provocare, toate tehnicile?

 

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 25 martie 2019 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), vor fi trimise, dacă nu până la 1 mai, pentru a putea apărea în numărul din 2019, atunci până la 30 octombrie 2019, la aceeași adresă, penttru numărul din 2020. 

ACADEMIA ROMÂNĂ
COMITETUL ROMÂN DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE A ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII
Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei

 

Apel la contribuții

la

Simpozionul

Principiile cercetării științifice

și Academia Română ca vector al dezvoltării culturii naționale

26 septembrie 2019, 15-18, Academia Română, Sala de consiliu (Calea Victoriei, 125)

 

 

Simpozionul, report din 2018 deoarece a fost amânat de conducerea CRIFST, este o continuare a celui din 2016 (Academia Română -- 150 de ani : aspecte epistemologice ale activităţii), dar și a multor sesiuni și simpozioane în care comunicările au discutat expres sau doar au arătat necesitatea de a aborda problema principiilor de cercetare științifică.

 

Drept urmare, primul obiectiv este acela de a discuta principiile cercetării științifice așa cum au evoluat ele până în forma actuală. Există deosebiri în conceperea cercetării să spunem doar de-a lungul  ultimei sute de ani? Și, desigur, nu doar în România.

 

Care este raportul între ipoteză și experiment? Ce experiment este necesar și ce experiment e superfluu? Care este rolul calculului? Cum se stabilesc obiectivele cercetării? Sunt ele neschimbate de-a lungul unei cercetări? Dar ipotezele, metodele și experimentele? Deci în ce sens se vorbește de corectarea permanentă a elementelor cercetării? Cum se trece de la ipoteză la teorie? Ce înseamnă verificarea teoriei? Se poate vorbi de o trecere de la cercetarea individuală la aceea colectivă? Există aceleași principii în știință și în tehnologie?

Sunt doar câteva întrebări care ne permit să evidențiem rolul Academiei în cercetarea științifică și realizarea tehnică din România.

 

  Dar simpozionul pune astfel și problema vectorilor pentru dezvoltarea culturii naționale. Academia este doar unul. Ce anume îi dă specificul, ce provocări stau în fața sa, dar și în fața celorlalți vectori, reprezintă un alt obiectiv al simpozionului. Activitatea Academiei, ca instituție culturală tutelară, este confruntată cu situația reală a cercetării la diferite niveluri instituționale, deoarece știința și tehnica sunt parte a culturii. Evaluarea acestor cercetări prin prisma rezultatelor din societate permite o dată mai mult relevarea rolului Academiei Române de vector al culturii naționale.

 

 

Titlurile și scurte rezumate (cu diacritice) vor fi trimise până la 1 septembrie 2019 la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Lucrările in extenso, urmând stilul publicaţiei Noema (http://noema.crifst.ro), vor fi trimise până la 1 decembrie 2019, la aceeași adresă.